Un vârf de…Jojoba

Jojoba este un arbust nativ din Sonora și Mojave, deșerturile din Mexic și sud-vestul SUA. Denumirea „jojoba” a apărut de la grupurile indigene O’odham și Seri , care vindecau arsurile cu unguentul produs din aceast arbust, numit”aurul lichid al deșertului’’. Legenda spune că jojoba ar fi fost oferit de spirite oamenilor pentru a proteja pielea și părul împotriva soarelui necruțător al deșertului.
Se mai povestea printre triburile din Arizona și California că uleiul obținut din semințele de jojoba nu doar că înfrumuseța, dar avea puterea de a „restabili” părul, de aceea a fost considerat un simbol al vitalității și tinereții eterne. Semințele se foloseau în ritualuri șamanice pentru tratarea rănilor și a problemelor gastrice, crezându-se că planta posedă o energie protectoare care alungă spiritele bolii.
În perioadele de foamete, semințele prăjite erau consumate sau transformate într-o băutură similară cafelei, fiind considerate un dar de supraviețuire de la „Marele Spirit”. Uleiul de jojoba poate fi cu ușurință rafinat pentru obtinerea lui inodoră, incoloră si oxidativ stabilă. Este utilizat in cosmetică ca un excelent hidratant pentru piele și ca ulei cosmetic pentru aromă deosebită. Poate fi prelucrat pentru obținerea combustibilului pentru automobile și camioane.
În secolul XX, jojoba a devenit celebră deoarece compoziția ei seamănă cu uleiul extras din capul cașalotului. De ce era așa prețios uleiul?Pentru că rezista la temperaturi foarte ridicate, nu se oxida ușor și era extrem de stabil. Când vânătoarea de balene a fost restricționată, jojoba a fost considerată o alternativă etică și sustenabilă, unii chiar au numit-o „planta care a salvat balenele”. Pentru că uleiul de jojoba nu râncezește ușor, a fost considerat de unele comunități un simbol al longevității și rezistenței. Se spunea că „ceea ce nu se strică, prelungește viața”.
În unele practici spirituale, uleiul de jojoba este folosit ca ulei de bază pentru amestecuri ritualice, deoarece „poartă” bine energia altor plante.