Pop Up. Suleiman Magnificul

Suleiman Magnificul este socotit de mulți cel mai mare sultan otoman din toate timpurile. El a întins Imperiul său până spre Viena, în Persia și Africa de Nord, reușind să ducă, în 1541, la destrămarea Ungariei și la transformarea Budei în capitală de provincie turcească.
Belgradul sau „cheia Ungariei”, apărat cu succes la 1456 de către Iancu de Hunedoara, a fost ocupat de el în 1521, după care, în 1526, sultanul zdrobește la Mohacs oastea Ungariei, iar la 1529, asediază Viena. În Transilvania, a sprijinit domnia lui Ioan Zapolya contra taberei lui Ferdinand de Habsburg. Unii domni români au luptat atunci, adesea cu succes, contra oștilor otomane. La 1538, Soliman condus o oaste ce circa 150 000 de oameni contra Moldovei, pe care a supus-o, fără să o poată transforma, totuși, în provincie turcească. Atunci, la finele primei domnii a lui Petru Rareș, a fost ocupată de otomani cetatea Tighinei, de pe Nistru, cu teritoriul din jur. Sub noul domn Ștefan Lăcustă, moldovenii au pornit o revoltă pentru recuperarea cetății, rămasă fără succes.
Soliman a fost un mare organizator al imperiului, pe baza legii sacre a Islamului, cu măsuri luate în domeniul penal, al proprietății funciare, al impozitelor, al educației. A aprobat un nou cod de legi, valabil pentru următoarele trei secole. Sultanul, bolnav și bătrân, a murit în Ungaria, pe când conducea asediul cetății Szigetvar.
Suleiman a patronat epoca de aur a Imperiului Otoman, care reprezintă apogeul de împliniri ale turcilor otomani în toate domeniile, inclusiv în arhitectură, literatură, artă, filozofie și teologie.