Pop Up. Alexandru Borgia (1431–1503)

În același an cu Vlad Drăgulea sau Țepeș (ajuns în Occident Dracula), 1431, se năștea viitorul papă Alexandru Borgia. Dar asemănarea dintre cei doi nu se oprește aici. Ambii s-au născut în alte părți decât cele în care au trăit și s-au afirmat: prințul Vlad la Sighișoara, în Transilvania și nu în Țara Românească, al cărei domn a fost de trei ori, iar Alexandru în Comunitatea Valenciană, între catalani și nu în Italia, unde a fost papă. A fost suprem pontif cu numele de Alexandru al VI-lea, a avut relații intime ilegale, din care s-au născut mai mulți copii nelegitimi, dar unii legitimați ilegal. Prelații catolici, ca și preoții și călugării lor, nu aveau voie să se căsătorească și erau obligați la castitate. Ca și Vlad Țepeș, a fost acuzat de grave cruzimi, el și familia sa. Astfel, se spune că a recurs la presiuni și chiar la crime spre a avansa în ierarhie; fiul, Cesare Borgia, și-ar fi ucis propriul frate și ar fi avut o relație incestuoasă cu sora sa, ar fi ordonat uciderea unui număr mare de mireni și de preoți opozanți; fiica, Lucreția Borgia, a fost considerată o ucigașă (prin otrăvire cu arsenic) și o vrăjitoare, a fost acuzată de relație incestuoasă cu propriul tată, papa. În spatele unora dintre acuzații – ca și în cazul lui Vlad Drăgulea – poate să fie și disprețul și gelozia unora, mai ales, în cazul de față, din familiile italiene Medici și Sforza. Dincolo de toate, familia Borgia a fost și una iubitoare de artă, binefăcătoare pentru mari artiști ai Renașterii, dar amarnică, răzbătătoare și răzbunătoare.