ICONIC. Istoria beretei

La fel ca bagheta sau vinul, bereta face parte din vizualul specific poporului francez. Această pălărie mică, rotundă, fără bor, este mai mult decât un accesoriu pentru cap. În funcție de cum este așezată, mesajul revendicat se modifică: o beretă centrată denotă un stil clasic, așezată pe o parte dezvăluie o trăsătură artistică și dacă ascunde o sprânceană înseamnă „fashion victim”.

Istoria adevărată despre apariția beretei este pierdută undeva în negura timpului. Una dintre variante ar fi că, bereta ar proveni din Béarn, o regiune din sudul Franței. Articolul ar fi fost invetat de ciobanii bearnezi în secolul al 15 lea. Aceștia lăsau în ploaie lâna tricotată, iar aceasta se umfla devenind un material dur. Bereta purta mirosul oilor și se micșora pe cap de îndată ce ploua.

O altă variantă posibilă ar fi cea asociată cu Napoleon Bonaparte. La construirea palatului dedicat sotiei sale, la Biarritz, muncitorii purtau acest gen de pălărie confecționată din pâslă de lână și de atunci bereta franceză a trecut în imaginariul colectiv.

Abia în secolul al 17 lea, comercianții francezii și-au dat seama de potențialul estetic al beretei. Astfel, atelierele de pălării au scos sub soare ca bun comercial, o gamă variată de berete colorate.
În anii 1930 femeile purtau des berete și era un articol unisex. Coco Chanel a fost prima creatoare de modă care a folosit bereta pe podium și datorită ei, Statele Unite a descoperit pălăria și a adoptat-o foarte repede.

Bereta s-a mutat de la țară la oraș, apoi s-a înrolat în armată, a dus revoluții, s-a aliat cu cu cei mai mari artiști plastici, a devenit muză, a trăit cele mai frumoase povești de dragoste, și toate acestea pentru că „Ce n’est pas un Beret!”.