Femeie, înainte de toate. Olga din Kiev

În timp ce Kievul e sub asediul barbarilor, diplomații negociază pacea. Prima dată când s-a întâmplat asta, era tocmai în anul 945, sub conducerea unei femei: Olga din Kiev. S-a născut Helga, a domnit ca Olga și a murit ca Elena. Era soția cneazului Igor, fiul lui Rurik, vikingul a cărui dinastie avea să domnească 600 ani. Igor a fost ucis de tribul drevlenilor și Olga a devenit prima femeie regentă.

Asasinul soțului ei i-a trimis propunerea să se mărite cu el. Olga a îngropat solii de vii. Când a sosit a doua delegație, Olga le-a oferit să se spele după drum și a dat foc băii cu ei înăuntru. După ce le-a asediat un an capitala, a cerut ca tribut un porumbel de la fiecare locuitor. A agățat apoi o cârpă arzândă de piciorul păsărilor și le-a dat drumul. Au zburat acasă, dând foc întregului oraș deodată. Drevlenii au ieșit din istorie. Olga a vizitat Bizanțul. Împăratul, sedus de frumusețea și inteligența sa, visa însă la o căsătorie ce i-ar fi sporit puterea.

Olga a trecut la creștinism, cu condiția să fie botezată chiar de bazileu. Când acesta i-a cerut mâna, i-a răspuns că noua religie îi interzice măritișul cu propriul naș: independența Kievului era salvată. Olga a sprijinit comerțul și modernizat țara, dar abia nepotul său Vladimir a reușit să o creștineze. Pentru Bisericile ortodoxe și greco-catolice, rămâne însă ca sfânta Olga, ”cea întocmai cu Apostolii”. În vremuri crunte, o femeie din Kiev a făcut războiul și a propagat apoi religia păcii, cea care schimbă inimile dușmanilor. La Kiev ca și la Moscova, o recunoști ușor în icoane și monumente: ridică o cruce, dar își sprijină cealaltă mână pe un paloș. Domnule Putin, când vezi văduvele din Kiev plângând cu dinții strânși, nu râde ca drevlenii: roagă-te ca pacea pe care o propui să le convină întâi lor. Una dintre ele a schimbat deja destinul Rusiei.