- Evenimentul reunește producători, regizori și artiști vizuali pentru a explora utilizarea inteligenței artificiale în film.
- Două zile de proiecții, paneluri și dezbateri au loc la Apollo111 Cinema pe 29 și 30 mai.
- Competiția internațională include 20 de scurtmetraje realizate cu tehnologii generative.
În ultimii ani, inteligența artificială a trecut de la un instrument tehnic la un partener de creație, iar industria cinematografică începe să simtă efectele acestei schimbări. Bucharest Artificial Intelligence Film Festival vine să documenteze această tranziție printr-o selecție de filme și printr-o serie de discuții care depășesc simpla admirație tehnologică. Festivalul nu propune doar imagini generate de algoritmi, ci ridică întrebări despre ce înseamnă astăzi să faci film și cine mai deține controlul asupra poveștii.
O industrie în căutare de definiții
Primul panel al festivalului, „Cinema in the Age of AI”, reunește profesioniști cu experiențe diferite în producția de conținut. Andi Moisescu a afirmat recent că „Mi se pare că inteligența artificială, care de fapt este doar predicție, ca să ne înțelegem, nu e nimic altceva, e un instrument pe care noi îl putem folosi. Adică noi dacă îl folosim, reprezintă un ajutor, pentru că tu câștigi foarte mult timp”.
În același timp, Delia Mija, Creative Director, arată că „în jurul AI-ului s-au creat deja roluri întregi construite pe gândire etică, pe înțelegerea comportamentului uman, pe capacitatea de a pune întrebările corecte. Poate că ce părea cel mai puțin util devine cel mai valoros.”. Aceste poziții arată că, deși AI-ul oferă viteză și accesibilitate, el pune sub presiune tocmai elementele care definesc identitatea unui film.
Între inovație și responsabilitate
Un alt punct de tensiune apare în discuțiile despre etică și drepturi de autor. Irina Raicu, AI artist și fashion designer arată că „Posibilitățile oferite de rețelele neurale stimulează un nou proces creativ în care artistul poate regândi și reproiecta abordarea de a crea lucrări de artă. Se poate realiza la diferite niveluri și etape și este întotdeauna rodul creativității umane. Rețeaua neurală nu are conștiință, dar creează împreună cu un om în scopul de a explora noi forme vizuale în moduri revoluționare.”
Participanții la panelul „The Algorithm Made Me Watch It” vor aborda exact această problemă, analizând cum pot fi protejați creatorii într-un mediu în care imaginile și vocile pot fi generate fără consimțământul celor care le-au inspirat.
O competiție care testează limitele
Secțiunea de proiecții din competiția internațională aduce în prim-plan scurtmetraje care folosesc AI-ul nu ca pe un efect special, ci ca pe o componentă structurală a narativului. Printre acestea se numără și lucrări semnate de artiști care experimentează cu voice synthesis și generare de imagini în timp real.
Pe de altă parte, Constantin Vică a argumentat constant că „Sunt sisteme complexe, care funcționează tocmai ca sisteme sociotehnice, chiar dacă pot acționa și autonom. AI-ul are mai multă nevoie de oameni decât au oamenii de AI.”. Spre deosebire de viziunile entuziaste care văd în inteligența artificială doar o extindere a creativității umane, Vică subliniază că fără reglementări și responsabilitate instituțională, aceste tehnologii pot accentua inegalități existente în loc să le reducă. Această perspectivă va fi dezvoltată în panelul „The New Syllabus”, dedicat educației și eticii. Această observație reia ideea că tehnologia nu anulează intenția artistică, ci o obligă să se redefinească.
Festivalul se încheie pe 30 mai cu gala de premiere, unde vor fi acordate trofeele Golden Noise, Silver Noise și Bronze Noise. Prin structura sa, BAIFF nu oferă doar o vitrină pentru noile tehnologii, ci creează un spațiu în care creatorii și teoreticienii pot negocia împreună regulile unui domeniu aflat încă în formare.