☰

Ce lenjerie sexy ai fi purtat acum 3.000 de ani?

Lenjeria intimă nu este o invenție modernă, iar cea mai veche formă documentată seamănă izbitor cu ce vezi astăzi în magazine: o bucată de pânză trecută printre picioare și legată în talie. Elizabeth Ewing, autoarea lucrării „Underwear: a History”, spune că oamenii, bărbați și femei, au purtat mereu lenjerie intimă. Primele dovezi urcă până în paleolitic. Practic, piesa pe care mulți o tratează ca pe un trend recent are un strămoș din epoca de piatră.

De la bucata de pânză la primii chiloți

Ewing descrie și mecanismul: chiloții au derivat din șorțul sau bucata de pânză purtată în jurul coapselor, cea mai elementară formă de îmbrăcăminte primitivă, folosită de ambele sexe. Ridicată și trecută printre picioare, pânza a devenit o formă rudimentară de chiloți, confirmată de basoreliefuri și de picturi pe vase din numeroase regiuni ale lumii.

Dovezi antice: de la Sumer și Babilon la Egipt

Prima pereche de chiloți în adevăratul sens al cuvântului apare pe o statuetă de teracotă veche de 3000 de ani, purtată de o tânără din Sumer, probabil dansatoare sau preoteasă; autoarea menționează în aceeași lucrare și o fată babiloniană din jurul anului 3000 î.Hr., ceea ce ar urca vechimea primei perechi cunoscute la peste 5000 de ani. În Creta antică, la palatul de la Knossos, este înfățișat primul corset și prima crinolină consemnate în istorie, datate în jurul anului 2000 î.Hr.

Ötzi și Tutankhamon: lenjeria purtată de bărbați

La bărbați, același tip de piesă a rezistat milenii: Ötzi, vânătorul neolitic găsit în Alpii, purta acum peste 5000 de ani o bucată de piele de capră în jurul taliei. Iar mormântul lui Tutankhamon a scos la iveală 145 de perechi de shenti din in, triunghiulari, legați în laterale cu șnururi, ca o piesă modernă de damă. Aici apare contrazicerea cea mai răspândită: circulă ideea că lenjeria intimă e o invenție recentă și că cei din trecut s-ar fi descurcat și fără ea.

Mitul unei invenții moderne

Ewing demolează preconcepția. Oamenii au purtat-o nu din motive de sexualitate sau de modă, ci din rațiuni practice. Și abia la romani apare bustiera: ei au perfecționat apodesme sau mazomastelon din Grecia Antică și au numit-o strophium sau mamillare, o bandă pentru susținerea sânilor, cu bretele și pliuri la aristocrate.

Igienă, protecție și confort: motivele practice

Rațiunile practice sunt concrete. Primele forme de lenjerie au funcționat ca o barieră care proteja veșmintele exterioare, greu de spălat, precum pielea sau hainele din lână și in, de transpirație, sebum și secreții corporale. În plus, mențineau igiena zonelor sensibile, reduceau iritațiile provocate de frecarea cu materiale aspre, asigurau căldură în sezonul rece și, mai ales pentru bărbați, suport anatomic în timpul vânătorii sau al războiului.

Lumile lenjeriei intime

Materialul depindea însă de buzunar: lâna era ieftină și rezistentă, dar aspră pe piele, în timp ce inul, mai fin și mai aerisit, era preferat de cei care și-l permiteau. Sutienele lipseau cu desăvârșire, iar sânii goi erau o normalitate din Creta până în Mesopotamia.

O poveste milenară, purtată și astăzi

Piesele pe care le porți azi nu sunt o invenție a secolului XXI, ci ultima verigă a unei povești de mii de ani. Chiloții tăi cu șnururi laterale arată aproape ca shentii din in ai lui Tutankhamon, iar bustiera ta repetă ideea strophium-ului roman. Confortul, igiena și senzația de a fi îmbrăcat corespunzător pe care le cauți dimineața nu sunt mofturi moderne: sunt exact rațiunile pentru care oamenii au purtat lenjerie din paleolitic încoace. Iar dacă cineva îți spune că lenjeria intimă e o invenție recentă, are un răspuns simplu de verificat: statueta din Sumer are 3000 de ani.

Exit mobile version