- Victoria lui Joe Biden este o nouă provocare pentru Beijing, promisiunea sa de a repara alianțele Americii putând fi problematică pentru China.
- Moscova se teme că președinția lui Biden va însemna mai multă presiune și mai multe sancțiuni din partea Washingtonului.
- Pentru Germania revenirea la o relație armonioasă cu SUA este esențială pentru securitatea europeană.
- Prin ușurarea presiunii asupra Iranului și prin încercarea de readerare la acordul nuclear, Biden va ajunge la tensiuni cu Israelul.
- După sancțiunile dure din timpul lui Trump, victoria lui Joe Biden este o alinare pentru Cuba, iar Justin Trudeau va vedea un aliat în noul său vecin.
Reporteri ai BBC din întreaga lume, de la Beijing la Berlin, explică modul în care este receptată victoria lui Joe Biden și ce ar putea însemna aceasta pentru relațiile cheie ale SUA.
China
Ținând cont de războiul comercial din ultimul timp, de sancțiunile economice și de acuzațiile legate de declanșarea pandemiei de coronavirus, s-ar putea crede că Beijingul ar fi bucuros să nu mai aibă de a face cu Donald Trump. Dar unii analiști au sugerat că conducerea chineză s-ar putea simți de fapt dezamăgită. Nu pentru că ar fi făcut vreo pasiune pentru Trump, ci pentru că fostul președinte, cu stilul său dezbinator acasă și izolaționist cu străinii, îi părea Beijingului întruchiparea mult așteptatului declin al puterii americane.
China ar putea cooperarea cu SUA în probleme majore, cum ar fi schimbările climatice. Dar Biden a promis, de asemenea, să repare alianțele Americii, ceea ce s-ar putea dovedi a fi mult mai eficient în limitarea ambițiilor de superputere ale Chinei decât a fost abordarea lui Trump.
India
India a fost mult timp un partener important pentru SUA și este puțin probabil ca acest lucru să se schimbe în timpul președinției lui Biden. India va rămâne un aliat cheie în strategia Indo-Pacific a Americii, pentru reducere ascensiunii Chinei și combaterea terorismului global.
Relația dintre Biden și prim-ministrul indian Narendra Modi ar putea fi mai complicată decât cea dintre acesta din urmă și Trump, care s-a abținut să critice politica internă controversată a lui Modi, despre care mulți spun că discriminează musulmanii din India. Biden a fost mult mai sincer. Site-ul său de campanie a cerut restabilirea drepturilor pentru toată lumea în Cașmir și a criticat Registrul Național al Cetățenilor (NRC) și Legea privind modificarea cetățeniei (CAA) – două legi care au declanșat proteste în masă.
Kamala Harris s-a pronunțat, de asemenea, împotriva unora dintre politicile guvernului naționalist hindus. Faptul că originea sa este pe jumătate indiană este însă un motiv de mândrie națională în India.
Coreea de Nord
Joe Biden a cerut Coreei de Nord să arate că este dispusă să renunțe la programul său de arme nucleare înainte de a avea întâlniri cu Kim Jong-un. Mulți analiști cred că, dacă echipa lui Biden nu inițiază discuții cu Phenianul foarte devreme, relațiile dintre cele două state ar putea fi tensionate.
Kim ar putea dori să atragă atenția Washingtonului printr-o revenire la testele cu rachete cu rază lungă de acțiune, dar nu va dori să crească tensiunile până la punctul în care țara sa deja slăbită să fie lovită cu și mai multe sancțiuni.
Marea Britanie
Biden a declarat că, dacă va fi ales, nu va permite ca pacea din Irlanda de Nord să devină o „victimă a Brexitului”, declarând că orice viitor acord comercial SUA-Marea Britanie va fi condiționat de respectarea Acordului de la Belfast.
Donald Trump l-a numit odată pe Boris Johnson „Trump al Marea Britanii”. Biden se pare că a fost de acord cu această caracterizare, descriindu-l odată pe premierul britanic drept „clona fizică și emoțională” a lui Trump. Deci e posibil ca Joe Biden să fie mai dornic pentru început să discute mai degrabă cu Bruxelles-ul, Berlinul sau Parisul decât cu Londra.
„Relația specială” dintre SUA și Marea Britanie ar putea să se confrunte cu un declin. Cu toate acestea, cele două țări au legături diplomatice de lungă durată și profunde, nu în ultimul rând în domeniile securității și informațiilor.
Rusia
Joe Biden a numit recent Rusia „cea mai mare amenințare” pentru America, iar în 2011 a declarat că, dacă ar fi Putin, nu ar candida din nou la președinție: ar fi rău și pentru țară, și pentru el însuși.
Moscova se teme că președinția Biden va însemna mai multă presiune și mai multe sancțiuni din partea Washingtonului. Cu un democrat la Casa Albă, ar putea fi posibil și un răspuns la presupusa intervenție a Rusiei în alegerile din SUA din 2016.
Dar pentru Kremlin președinția lui Biden ar putea fi și de bun augur. Comentatorii ruși anticipează că, cel puțin, administrația Biden va fi mai previzibilă decât echipa lui Trump. Acest lucru ar putea facilita un acord asupra unor chestiuni presante, cum este New Start, tratatul crucial de reducere a armelor nucleare, care urmează să expire în luna februarie a anului viitor.
Germania
Berlinul așteaptă cu nerăbdare să colaboreze cu un președinte care apreciază cooperarea multilaterală. Potrivit Centrului de Cercetare Pew, doar 10% dintre germani aveau încredere în politica externă a lui Trump, în Germania Trump fiind mai nepopular decât în oricare altă țară studiată.
Trump era acuzat că subminează liberul schimb și demontează instituțiile multinaționale pe care Germania se bazează din punct de vedere economic. Certurile lui cu China au afectat exporturile germane și relația sa precară cu cancelarul Angela Merkel este notorie. Politicienii și alegătorii germani au fost șocați de stilul său dur, de abordarea sa neconvențională a lucrurilor și de atacurile sale frecvente asupra industriei auto germane.
În ciuda acestui lucru, SUA este cel mai mare partener comercial al Germaniei, iar relația transatlantică este esențială pentru securitatea europeană.
Iran
Sub Trump, sancțiunile americane și o politică de presiune maximă au condus Iranul spre colapsul economic. Trump s-a retras din acordul nuclear. Mai mult, el a ordonat uciderea generalului Qasem Soleimani, un prieten apropiat al liderului suprem Ayatollahul Ali Khamenei. Răzbunarea pentru uciderea lui rămâne un punct principal în agenda extremiștilor.
Alegerea lui Joe Biden face intrarea în negocieri cu o administrație americană mult mai ușoară pentru Iran. Președintele Biden a declarat că dorește să folosească diplomația și să revină la acordul nuclear cu Iranul.
Israel
Președintele Biden va încerca să reducă „presiunea maximă” pusă de Trump asupra Iranului și va încerca să adere din nou la acordul nuclear din 2015, abandonat de Casa Albă în urmă cu doi ani. Această perspectivă îngrozește Israelul și țările din Golf, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Ca răspuns la victoria probabilă a lui Biden, un ministru israelian a declarat că se va ajunge la „o confruntare violentă israeliano-iraniană, deoarece vom fi forțați să acționăm”.
Alegerea lui Biden schimbă, de asemenea, în mod dramatic abordarea SUA față de conflictul israeliano-palestinian. Trump a favorizat puternic Israelul și i-a oferit șansa de a anexa părți din Cisiordania ocupată.
Biden ar putea încerca să încetinească controversata vânzare de arme americane către Golf și ar căuta să ceară mai multe concesii din partea israelienilor. Anexarea de teritorii pare acum exclusă, iar Biden se va opune și continuării construirii de așezări israeliene.
Egipt
Președintele Egiptului, Abdul Fattah al-Sisi, a avut o relație foarte bună cu Donald Trump. Criticii președintelui Sisi au acuzat administrația Trump că a închis ochii la încălcări ale drepturilor omului. Egiptul primește anual 1,3 miliarde de dolari ajutor militar din partea SUA.
Alegerea lui Joe Biden este văzută ca o veste bună de către multe grupuri de drepturi ale omului din Egipt. Activiștii speră că noua administrație americană va pune presiune asupra guvernului egiptean pentru a-și schimba politica față de opoziție, cu zeci de mii de deținuți politici aflându-se în închisoare.
Cuba
O președinție Biden este exact ceea ce a sperat majoritatea cubanezilor. Sancțiunile impuse de Trump au creat multe greutăți țării, cubanezii fiind epuizați după patru ani de ostilitate necruțătoare.
Canada
Justin Trudeau a precizat că a avut o bună comunicare cu fostul președinte Barack Obama. Acest sentiment de căldură se extinde cu siguranță și asupra vice-președintelui de atunci al lui Obama, Joe Biden.
În Biden, Partidul Liberal al lui Trudeau va găsi un aliat în chestiuni precum schimbările climatice și multilateralismul. Dar asta nu înseamnă că nu există oportunități de fricțiune cu administrația lui. Trump a autorizat construcția conductei de petrol Keystone XL din Alberta-către Texas, un proiect considerat esențial pentru sectorul energetic al Canadei, dar președintele Biden se opune proiectului.
Totodată, politica lui Joe Biden de a revigora industria americană, după pandemie poate da motive de îngrijorare țării vecine, având în vedere dependența profundă a Canadei de comerțul cu SUA.