• Conflictul militar dintre Statele Unite și Venezuela a escaladat brusc în ianuarie 2026.
  • Operațiunea Southern Spear a culminat cu lovituri asupra Caracasului și capturarea președintelui Maduro.
  • Evenimentele din 2026 reaprind definitiv tensiunile regionale și schimbă echilibrul geopolitic.

Pe 3 ianuarie 2026, tensiunile dintre Statele Unite și Venezuela, care mocneau de ani de zile, au erupt într-un conflict armat direct. Ceea ce experții și analiștii considerau improbabil – o invazie terestră – a devenit o realitate șocantă. În urma unei operațiuni maritime numite „Southern Spear”, forțele americane au lansat lovituri asupra capitalei Caracas, revendicând capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro și a soției sale. Acest eveniment marchează o escaladare fără precedent în istoria recentă a Americii Latine, încheind o perioadă lungă de amenințări și speculații, și deschizând un nou capitol plin de incertitudini și repercusiuni geopolitice majore.

Umbra lungă a intervenționismului

Istoria Americii Latine este marcată profund de ceea ce lideri precum Nicolás Maduro au numit „intervențiile gringo din secolul XX”. De-a lungul decadelor, Statele Unite au intervenit în nenumărate rânduri în afacerile interne ale statelor din emisferă, adesea pentru a proteja interese economice sau strategice. Această realitate a alimentat o profundă neîncredere. Când Maduro a declarat anterior că „SUA încearcă să monteze o lovitură de stat și să instaleze un guvern marionetă”, el evoca o memorie colectivă dureroasă. De la sprijinul tacit pentru lovitura de stat eșuată împotriva predecesorului său, Hugo Chávez, în 2002, până la susținerea dictaturilor de dreapta în Chile sau Nicaragua în timpul Războiului Rece, percepția unei ingerințe constante a fost o constantă. Autorul și activistul Brett Wilkins subliniază acest aspect, afirmând că „nu există nicio națiune din emisfera vestică care să nu se fi aflat la un moment dat prinsă în tentaculele imperialismului american”.

De la amenințări la acțiune: Cronica unei intervenții

Drumul către evenimentele din ianuarie 2026 a fost pavat cu declarații clare ale intențiilor. Încă din 2017, președintele de atunci, Donald Trump, a declarat că „nu voi exclude o opțiune militară” pentru a aborda criza din Venezuela. Ulterior, într-o conversație relatată de Andrew McCabe în memoriile sale, Trump ar fi afirmat despre Venezuela: „Aia e țara cu care ar trebui să facem război, au tot petrolul ăla și sunt chiar la ușa noastră.”

Recomandări

TOM STURRIDGE ESTE IAR SANDMAN
CASELE DE MODĂ MIZEAZĂ LITERAR
ȘEFUL OPEN AI ÎȚI PREZINTĂ NOUL TĂU COLEG
FRIENDS DON'T LIE
HORIA SABO MIZEAZĂ PE AI DREPT GENERATOR DE FORȚĂ DE MUNCĂ

Aceste idei, inițial respinse de consilieri precum Rex Tillerson și H. R. McMaster și de lideri latino-americani precum Juan Manuel Santos și Gustavo Petro, au persistat. În august 2025, sub a doua sa președinție, Trump a intensificat prezența militară americană în Caraibe sub egida „Operațiunii Southern Spear”, invocând lupta împotriva cartelurilor de droguri. La rândul său, președintele Maduro a răspuns mobilizând „Miliția Bolivariană”, declarând că țara se află la „pregătire maximă” pentru un posibil atac. Această escaladare a culminat în dimineața zilei de 3 ianuarie 2026, când șapte explozii și aeronave de joasă altitudine au fost raportate în Caracas. La ora 4:21 dimineața, Donald Trump a postat pe Truth Social: „Statele Unite ale Americii au efectuat cu succes o lovitură la scară largă împotriva Venezuelei și a liderului său, președintele Nicolas Maduro, care, împreună cu soția sa, a fost capturat și scos din țară.”

Repercusiuni și întrebări fără răspuns

Contrar predicțiilor majorității experților și analiștilor, care nu anticipaseră o invazie terestră, acțiunea militară directă a avut loc. Această decizie ignoră avertismentele repetate privind complexitatea și costurile unei astfel de intervenții. Senatorul Bernie Sanders, un oponent al schimbării de regim, a avertizat anterior că „nu trebuie să mai mergem pe acest drum din nou”, subliniind riscurile istorice ale intervenționismului. Capturarea lui Maduro, deși un obiectiv declarat al administrației Trump, declanșează o serie de întrebări critice: ce urmează pentru Venezuela? Cine va asigura stabilitatea într-o țară profund divizată? Care vor fi implicațiile pe termen lung pentru suveranitatea statelor din regiune și pentru relațiile internaționale? Evenimentele din 2026 nu doar că au rescris istoria relațiilor americano-venezuelene, dar au reaprins dezbateri fundamentale despre legitimitatea intervenției și despre prețul stabilității impuse prin forță, lăsând un viitor incert pentru o națiune bogată în resurse, dar marcată de decenii de conflicte și influențe externe.

Partenerii noștri