- Propunerea de programă pentru limba și literatura română poate fi contestată până pe 12 decembrie.
- Contraste puternice: În timp ce Academia Română susține abordarea cronologică, criticii avertizează asupra riscului de analfabetism funcțional și detașare de realitatea elevilor.
- Mize mari: Peste 2500 de semnatari cer anularea proiectului, temându-se că școala românească ratează șansa unei educații adaptate secolului XXI.
Noua propunere de programă la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a este încă în dezbatere. Argumentele pro și contra continuă să se facă auzite.
Literatura pentru elevi: istoric vs. tematic
Documentul, care marchează o tranziție de la modelul tematic la cel diacronic, centrat pe evoluția istorică a literaturii, a declanșat o furtună de reacții în mediul educațional și cultural. Pe de o parte sunt apărătorii unei reîntoarceri la clasic. De cealaltă contestatarii reclamă o abordare considerată vetustă. Astfel viitorul educației românești stă sub semnul întrebării. președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a sărit în apărarea noii programe, calificând profesorii critici drept „toboșari ai vremurilor noi”. Acesta susține că organizarea cronologică este fundamentală pentru înțelegerea profundă a literaturii. „Nu se poate imagina «epoca clasicilor literaturii» – nume devenit acum odios «toboșarilor vremurilor noi» – fără acumulările anterioare”, a declarat Ioan Aurel Pop. Academia Română anunță o dezbatere publică privind proiectul programei de Limbă și Literatură Română pentru clasa a IX-a, joi, 11 decembrie, de la ora 11.00.
Programa are și un răspuns A.I.
Profesorul Liviu Papadima arată că „actualul proiect readuce, nu ezit să o spun, studiul literaturii în liceu cu trei decenii în urmă. Poate chiar cu mai mult.” El adaugă, tranșant, că „cea mai mare parte dintre autorii «recomandați», de la Anton Pann la Nicolae Filimon, reprezintă «materia» cursului meu de la Litere la anul I”, sugerând că programa este mult prea avansată pentru nivelul elevilor de clasa a IX-a și că se bazează pe premise eronate din punct de vedere științific. Criticii avertizează că accentul excesiv pe istoria literară și pe conținuturi erudite, alături de un profil lingvistic învechit, riscă să blocheze învățarea reală și să transforme elevii în receptori pasivi.
Miza acestei dezbateri nu este doar forma predării, ci însăși capacitatea școlii de a forma tineri capabili de gândire critică, de adaptare la o lume complexă și de a cultiva o reală plăcere a lecturii, dincolo de rigorile academice. Criticii au adunat deja aproape 2.500 de semnături online. Editura Nemira a amplificat mesajul contestatarilor printr-un experiment inedit: o „clasă A.I.” simulată, menită să ilustreze impactul negativ al programei.
Iar elevii virtuali îți răspund și mai clar:
- 4 din 5 elevi și-ar putea pierde complet interesul pentru lectură.
În special elevii din medii defavorizate.
- 2 din 3 ar putea să nu se regăsească deloc în ce citesc.
Și s-ar putea simți alienați.
- Jumătate ar înțelege cu dificultate texte actuale și non-literare.
Ceea ce ar crește astfel riscul de analfabetism funcțional. Și posibilitatea de a fi manipulați mai ușor.
- 3 din 5 ar putea crede că în literatura nu e loc pentru femei.
Și pot reproduce mai ușor stereotipuri de gen.