- Ministerul Educației a publicat noua formulă a programei la română pentru clasa a IX-a.
- Ce înseamnă o nouă paradigmă educațională, adaptată provocărilor secolului XXI.
- Integrarea inteligenței artificiale și a mediilor digitale în procesul de învățare.
- Clarificarea și nuanțarea rolului esențial al disciplinei în formarea tinerei generații.
Marți, 23 decembrie, învățământul românesc este mai sărac cu un ministru dar e mai bogat cu un proiect de programă actualizată pentru Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Este capătul dezbaterii începute la finalul lunii noiembrie când Ministerul a publicat primele forme ale propunerii pentru noua programă.
A înțeles comisia care elaborează programa nouă ceva din critici?
Depinde pe cine întrebi. Deja am văzut reacții pe rețelele sociale din partea profesorilor care au contestat prima variantă de programă. Din nou sunt spuse cuvinte grele, ”rasism”, ”uriașă eroare”. Înainte să fie publicată varianta finală, câțiva dintre membrii comisiei de elaborare au apărut împreună cu Daniel Georgescu de la Ministerul Educației într-o transmisiune live pe Youtube. Live au fost Oana Fotache de la Universitatea din București, Ioana Tămâian de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Petru Bogdan Rațiu de la UMFT Târgu Mureș. Ei au insistat asupra eforturilor depuse pentru a crea un cadru didactic adaptat realităților contemporane. Grupul de lucru a înaintat inițial trei propuneri de programe, care vizau diferite filiere și profiluri, însă dezbaterea intensă a confirmat necesitatea unei viziuni unitare și dinamice.
O viziune reîmprospătată pentru secolul XXI
„Am încercat acum să clarificăm acolo unde a fost nevoie, să nuanțăm niște lucruri, să explicităm rolul criteriilor și al întregului concept pe care l-am avut în vedere”, a declarat Oana Fotache. Astfel, viziunea de ansamblu propusă prin propunerea inițială, care accentua receptarea literară și conformitatea cu normele standard ale limbii, a fost reformulată. Programa publicată în final mută accentul pe interpretarea formelor literare. Dar și pe înțelegerea nuanțată a mesajelor și pe o abordare contextuală a limbii române. Se mizează pe o înțelegere mai activă și mai profundă a textului, în care elevii nu doar preiau informația, ci o procesează, o analizează și o integrează critic.
Dincolo de pagină: context și tehnologie
Acum literatura este prezentată drept „un mod de cunoaștere a lumii, o fereastră către lume, un sistem care are mai multe componente” în continuă evoluție, arătau participanții la prezentarea de marți. Modul de dispunere a conținuturilor s-a raportat constant la contextul socio-istoric al fenomenului literar și la contextele transnaționale, cel puțin ca intenție. Petru Bogdan Rațiu de la UMFT Târgu Mureș, a vorbit despre modul în care această formulă completează programa deja existentă pentru gimnaziu ca și faptul că răspunde zonelor vizate de evaluările PISA (Programme for International Student Assessment).
Noua prezentare insistă asupra legăturilor istorice ale literaturii române cu cea europeană și universală. În plus, programa publicată în final integrează explicit alfabetizarea digitală și utilizarea inteligenței artificiale. Elevii vor învăța să compare analize personale cu răspunsuri generate de IA, să rescrie texte vechi în limbajul actual al rețelelor sociale sau să creeze hărți digitale multimodale, recunoscând în același timp limitele tehnologiei și rolul esențial al judecății umane.
Rolul fundamental al disciplinei: formarea cititorului activ
Această abordare modernă reconfirmă și reîntărește rolul esențial al disciplinei în societate. În timp ce propunerea inițială menționa trei competențe-cheie, programa publicată în final adaugă o a patra competență crucială – cea digitală – recunoscând astfel nevoile educaționale ale secolului XXI. Doamna Oana Fotache, de la Universitatea din București, explică: „Am încercat de data aceasta să punem mai bine în evidență rolul temelor literare. Modul în care ele se raportează la contextul socio-istoric. Dar și la cel transnațional, pentru a stimula gândirea critică și reflexivitatea elevilor”.
Astfel, disciplina Limba și literatura română devine un spațiu de reflecție comun, unde componenta estetică, lingvistică și identitară se intersectează. Ideea ar fi să formeze cetățeni activi, comunicativi, autonomi, creativi și responsabili. Cetățeni capabili să navigheze și să interpreteze complexitatea lumii moderne. Lista actualizată a recomandărilor include acum și scriitoare: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Radu Popescu, Constantin Cantacuzino, Costache Conachi, Anton Pann, Iancu Văcărescu, Ioan Budai-Deleanu, Dinicu Golescu, I. Codru-Drăgușanu, Gheorghe Asachi, Elena Hartulari, Ion Heliade-Rădulescu, Maria Rosetti (Mary Grant), Dimitrie Bolintineanu, Grigore Alexandrescu, Nicolae Filimon, Radu Ionescu, Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo, Cezar Bolliac, Ion Ghica, Sofia Nădejde, Ion Creangă, Ioan Slavici, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu; Niccolò Machiavelli, Montesquieu, Molière, Doamna de Staël, George Gordon Byron, Alphonse de Lamartine, Stendhal, Balzac, Mary Shelley, George Sand, George Eliot.
În plus, a fost adăugată o întreagă serie de personalități care să fie tratate la alegere: Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu, Ion Heliade-Rădulescu, Nicolae Bălcescu, Elena Ghica (Dora D’Istria), C.A. Rosetti, Maria Rosetti (Mary Grant), Ecaterina Conachi, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Ioan Slavici, I.L. Caragiale, Regina Elisabeta a României (Carmen Sylva), Bogdan Petriceicu Hasdeu, Iulia Hasdeu.
Greutatea cade și mai tare pe profesor
Miza programei ar fi acum să permită profesorilor să integreze propriile propuneri pentru lucrul cu elevii .Asta după ce s-a renunțat la conceptul de scriitori canonici. În plus, spune Oana Fotache, în fiecare an de liceu se vor studia perioade istorice. Acestea ar merge până la generația 2000 din literatura română, în clasa a XII-a. Ca persoana care a anunțat moartea generației 2000 în 2005, trebuie să recunosc. Noua formulă a propunerii pare că îmbie gusturile formate astfel să își facă propriile propuneri. Desigur, vorbim de profesori. Dar și de greul care va cădea pe umerii lor pentru a identifica pe cont propriu ce îi ajută și ce nu în această discuție.