Primăria Bucureștiului se zbate cu graffiti între urâțenie și artă urbană

• Primăria Capitalei propune un regulament anti-graffiti pentru curățarea fațadelor.
• Dezbaterea evidențiază tensiunile dintre percepția vandalismului și potențialul artei stradale.
• Un program de subvenționare vizează transformarea imaginii orașului, dar pierde din vedere oportunitatea de care au profitat alte metropole.

În aglomerația urbană a Bucureștiului, fațadele clădirilor poartă adesea cicatricile unei identități fragmentate, marcate de intervenții spontane și neautorizate. Ceea ce pentru unii reprezintă o formă de exprimare liberă sau un comentariu social, pentru alții este un act pur de vandalism, o degradare estetică ce alterează imaginea capitalei. În acest context tensionat, Primăria Capitalei a inițiat o dezbatere publică menită să aducă ordine în haosul vizual, propunând un regulament anti-graffiti. Demersul, la care au participat primarul general, primarii de sector, ministrul Culturii și reprezentanți ai societății civile, scoate la iveală o veche dilemă: cum poate un oraș să-și păstreze patrimoniul și estetica, fără a sufoca formele de expresie care, în alte metropole, au transformat arta stradală într-o resursă culturală și turistică?

O „boală grea” a capitalei

Percepția autorităților este clară și neechivocă: graffiti-ul, în forma sa predominantă, este o problemă serioasă. După ce a luat la pas Bucureștiul, primarul general Ciprian Ciucu a constatat că orașul este „urât și murdar”, identificând în graffiti-uri și afișe ilegale unul dintre principalii vinovați. „Graffiti-ul este o boală grea a orașului, iar capitala noastră este apăsătoare din cauza vandalismului la care a fost supusă ani și ani la rând”, afirmă Ciucu. Această declarație subliniază frustrarea autorităților față de o situație scăpată de sub control, agravată de o legislație considerată „greoaie și ipocrită”.

Noul regulament propus vizează simplificarea procedurilor: Poliția Locală va identifica clădirile afectate, va întocmi note de constatare și va notifica proprietarii, oferindu-le două opțiuni. Fie curățarea fațadei în regie proprie, într-un termen de 45 de zile, fie înscrierea într-un program al Primăriei care acoperă 80% din costurile lucrării. Scopul este restaurarea unei imagini publice decente, iar abordarea este una de combatere a degradării.

Vocea artiștilor și exemplul internațional

Pe de altă parte a baricadei, se află artiștii stradali, care, deși nu au fost citați direct în dezbatere, și-au exprimat „nemulțumirea”, plângându-se de lipsa spațiilor legale unde să poată crea. Ei susțin că muralele, realizate în condiții optime, pot „schimba în bine fața unui cartier întreg”, aducând culoare și identitate. Această perspectivă contrastează puternic cu cea a autorităților, punând în discuție granița fină dintre vandalism și artă. Exemplul unor orașe mari confirmă potențialul transformator al artei stradale.

Berlinul, cu East Side Gallery, o secțiune de 1,3 kilometri din fostul Zid al Berlinului, transformată în cea mai lungă galerie în aer liber, sau Melbourne, cu „laneway culture” unde alei precum Hosier Lane sunt puncte de atracție turistică, au îmbrățișat arta stradală. Miami a transformat districtul industrial Wynwood Walls într-un muzeu în aer liber, iar Lisabona a folosit graffiti-ul pentru regenerare urbană. Orașe precum Bogotá, Bristol (casa lui Banksy) sau São Paulo demonstrează că, printr-o abordare managerială inteligentă și prin legalizarea unor spații dedicate, arta stradală poate fi nu doar tolerată, ci celebrată și integrată în identitatea urbană, generând beneficii culturale și economice semnificative.

Spre un orizont curat sau un peisaj cultural nou?

Într-un final, inițiativa Primăriei Capitalei, deși necesară pentru a adresa problema acută a degradării urbane, ridică întrebări fundamentale despre viziunea pe termen lung asupra spațiului public. Regulamentul propus oferă o soluție imediată pentru curățarea fațadelor, dar nu abordează în mod direct nevoia de exprimare artistică în oraș. Se pune problema dacă Bucureștiul va reuși să treacă de la o abordare strict punitivă la una care să încurajeze formele legitime de artă urbană, separând vandalizarea de creație. Prin programul de subvenționare a curățării, administrația face un pas important, recunoscând că problema necesită o implicare financiară colectivă.

Însă, pentru a transforma „boala grea a orașului” într-o vitalitate culturală, ar fi nevoie de o deschidere către modelele internaționale, unde comunitățile creative sunt implicate în procesul de regenerare urbană, iar arta stradală devine un element distinctiv. Provocarea pentru București este de a găsi echilibrul între ordine și creativitate, transformând zgomotul vizual într-o simfonie cromatică, un peisaj cultural nou și autentic, demn de o capitală europeană. Ultimii ani au adus și în București tururi ghidate cu trasee între muraluri definitorii.

Dar acu, felul în care autoritățile țin să creadă că „fac curat” fără să bage de seamă că potențialul artistic o să fie imposibil de anulat pune din start sub semnul întrebării întregul demers.

Regulile artiștilor stradali sunt mai clare decât dinamica oficialităților

Reguli de bază în graffiti și etică

• Respectă ierarhia: tag-urile (handstyle-uri) nu se dau peste throw-up-uri, iar piesele complexe nu se acoperă cu lucrări mai simple.
• Nu „calca” peste altul: nu pulveriza peste lucrarea altui writer, mai ales dacă este mai bună sau mai complexă decât a ta.
• Respectă proprietatea: evită casele de locuit, bisericile și templele, spitalele și mașinile.
• Originalitate: găsește-ți un tag unic și nu copia stilurile altora.
• Fără „turnătorie” / anonimat: cultura graffiti se bazează pe încredere; a expune identitatea cuiva este tabu.

Coduri nescrise și curtoazii

• Respectă morții: nu picta peste lucrările unui writer decedat.
• Alege locul cu cap: caută spații unde stilul contează (vagoane, acoperișuri, tuneluri), nu doar ținte ușoare de vandalizat.
• Curățenie: în zone circulate, strânge tuburile goale și resturile după ce termini.
• Nu picta peste un „king”: dacă un artist e recunoscut ca foarte bun, nu-i acoperi piesa decât dacă ești sigur că poți face ceva mai tare.

Aspecte legale și de siguranță

• Activitate ilegală: graffiti-ul fără permisiune este, în mod legal, vandalism.
• Consecințe: poți primi amenzi, muncă în folosul comunității sau chiar pedeapsă cu închisoare.
• Pericol: evită zonele cu risc mare, cum ar fi liniile de tren active sau cablurile de înaltă tensiune.