A.I. și statisticile se văd puse în dificultate în raport cu plăcerea la citit

• Naomi S. Baron avertizează că inteligența artificială accelerează declinul interesului pentru carte și pentru lectură.
• Statisticile din SUA, UK și și Coreea arată mai puțin citit și apariția „cititorilor depășiți”.
• Studiile statistice din România ascund paradoxuri legate consumul de carte.

Astăzi felul în care citești tu are un concurent în felul în care Inteligența Artificială ajunge să consume cărți. Cititul, cândva ritual zilnic sau chiar act de formare personală, trece acum printr-un moment sensibil. Inteligența artificială pune în pericol felul în care citești sau te ajută?

Schimbă inteligența artificială felul în care citim

Este o dezbatere vie legată de ajutorul și piedicile pe care folosirea inteligenței artificiale le creează. Naomi S. Baron, profesoară la American University, avertizează public că inteligența artificială accelerează declinul lecturii reale. Diminuează motivația și capacitatea de lectură autentică la toate vârstele. Statisticile din SUA, Marea Britanie și Coreea arată scăderi dramatice ale cititului de plăcere și apariția „cititorilor depășiți”—adulți care au renunțat la obiceiul lecturii, tot mai des în favoarea social media sau a rezumatelor generate automat. Cercetările relevă că, delegând AI-ului sarcini de lectură și analiză, pierzi nu doar deprinderile cognitive, ci și bucuria profundă a întâlnirii cu limbajul, personajele și sensurile. Asta pune în pericol chiar sensul uman al literaturii.

Cititul, cândva ritual zilnic sau chiar act de formare personală, trece acum printr-o schimbare de paradigmă. Copiii, adolescenții și adulții citesc mai puțin, motivați să câștige timp sau stimulați să recurgă la instrumente digitale care promit eficiență maximă. Naomi S. Baron, lingvist și cercetătoare în impactul tehnologiei asupra lecturii, trage semnalul de alarmă: „AI-ul nu doar schimbă felul în care citim, ci ne știrbește, treptat, dorința de a mai citi pe cont propriu.”

Cum citești schimbarea pe care o aduce inteligența artificială

Este clar acum faptul că atunci când transformi lectura în eficiență, pierzi profunzimea și emoția. Baron observă: „Azi poți să parcurgi un roman doar citind sinteza generată de AI. Dar astfel de scurtături mută accentul de pe experiență pe rezultat, reducând creșterea personală ce vine din identificarea cu personajul.”.
Programe ca BooksAI, BookAI.chat sau Blinkist preiau analiza, rezumă și „compară” automat. Studenții și cercetătorii sunt tot mai tentați să folosească AI-ul pentru sumarizare ori review-uri, fără a mai intra direct în contact cu textul original. Dar Inteligența artificială poate să fie un partener în acest parcurs. Dacă îți dai seama că inteligența artificială poate să funcționeze ca un ghid.

Paradoxul statisticilor lecturii în România

De fapt și statisticile ascund paradoxuri. Doar 54% dintre americani au citit o carte în 2023. În Coreea de Sud, procentul e 43%, față de aproape 87% în 1994. Iar în România ni se tot repetă acel 30% chiar sub în ceea ce privește cititorii unei cărți în ultimul an. Sebastian Raul Pavel, autor „Către o istorie a cărții: carte lectură și comerț în România secolului XX”, arată că „nu mai suntem într-o epocă în care cartea reprezintă forma de acces privilegiată la cunoaștere și informație, divertisment și stimulare a imaginației”. În schimb anuarul statistic îți oferă și o altă perspectivă. Scăderile se manifestă mai ales în ceea ce privește facilitățile, numărul bibliotecilor, numărul editurilor.

Crește însă permanent numărul publicațiilor ca și tirajele. Numărul bibliotecilor a scăzut mereu în România ultimilor ani, de la 8.458 în 2021 la 8.372 în 2022 și 8263 în 2023. În timp ce numărul de utilizatori a crescut de la 2.127.000, în 2021, la 2.419.000 în 2023. Cel mai rău este afectat numărul bibliotecilor specializate și școlare. ca și în ceea ce privește bibliotecile publice cu scădere de la 2034 de unități din 2020 la 1914 în 2022 dar cu o creștere de la 761 de mii de persoane ca utilizatori la 815 mii de persoane. Bibliotecile școlare și cele publice fiind responsabile pentru pentru 80-90% din numărul total de utilizatori activi ai bibliotecilor. Asta îți arată că lectura reală nu de Inteligența Artificială trebuie să se teamă ci de dezorientarea și dezinteresul autorităților în domeniu.

CUM A.I.-UL POATE FI PRIETENUL CITITULUI TĂU, NU DUȘMANUL LECTURII

• Ghid, nu înlocuitor – AI poate explica termeni grei, teme și contexte istorice, dar lectura propriu-zisă rămâne la elev.

• Personalizare – AI poate recomanda cărți în funcție de nivelul și interesele elevului, ca un bibliotecar digital.

• Stimulare a curiozității – poți cere AI-ului întrebări despre ce ai citit, iar asta te obligă să aprofundezi textul.

• Exerciții de gândire critică – AI poate propune comparații între cărți sau interpretări diferite, dar elevul trebuie să decidă ce e relevant.

• Lectură asistată – pentru elevii cu dificultăți (dislexie, lipsă de vocabular), AI poate citi sau explica textul pe înțelesul lor, fără să elimine complet actul de citire.

STATISTICI DE CARTE

potrivit Anuarului statistic al României
Cărțile și broșurile tipãrite, intrate în Depozitul Legal al Bibliotecii Naționale
2020 – 19.390 titluri în 11.768.000 exemplare tiraj total
2021 – 19.789 titluri în 12.425.000 de exemplare
2022 – 18.630 de titluri în 12.681.000 de exemplare
2023 – 19.056 de titluri în 12.952.000 de exemplare

Numărul bibliotecilor în România
2021- 8.458
2022- 8.372
2023- 8.263

Numărul utilizatorilor din biblioteci
2021- 2.127.000
2023- 2.419.000

Cifrele sunt stabilite potrivit anuarului statistic al României.