• DiCaprio susține că produsele generate de AI nu au umanitate și vor dispărea în „groapa de gunoi” a internetului.
  • Recomandări

    TOM STURRIDGE ESTE IAR SANDMAN
    CASELE DE MODĂ MIZEAZĂ LITERAR
    ȘEFUL OPEN AI ÎȚI PREZINTĂ NOUL TĂU COLEG
    FRIENDS DON'T LIE
    HORIA SABO MIZEAZĂ PE AI DREPT GENERATOR DE FORȚĂ DE MUNCĂ
  • Tineri artiști, precum Aisha Belarbi, avertizează că granița dintre real și artificial a devenit imposibil de sesizat.
  • Automatizarea creației ridică probleme etice urgente legate de transparență și de ecologia datelor personale.

Creativitatea este domeniul ideal pentru această discuție, pentru că într-un fel sau altul creativii s-au confruntat cu forme artificiale de gândire dintotdeauna — fie că a fost vorba de canoane rigide, fie de presiunea comercială. Totuși, momentul actual schimbă paradigma: nu mai este vorba doar despre a gândi în afara cutiei, ci despre a demonstra că cutia nu gândește singură. De la Hollywood la micile ateliere din Londra, tensiunea dintre „suflet” și „algoritm” împarte lumea artistică în două tabere distincte, forțând o redefinire a ceea ce înseamnă să fii autor.

De ce „fugem” de AI?

Rezistența începe de la vârf. Leonardo DiCaprio a devenit recent una dintre cele mai vocale figuri împotriva curentului tehnologic. El susține că arta generată de AI nu poate fi catalogată drept artă autentică. Actorul argumentează că, oricât de sofisticat ar fi rezultatul, acestuia îi lipsește umanitatea. Mai mult, vedeta susține că arta generată artificial nu va trece testul timpului, fiind condamnată să dispară în uitare. Această poziție reflectă o anxietate generalizată: teama că fără suferința, bucuria și experiența biologică din spate, produsul cultural este nul.

La firul ierbii, îngrijorarea capătă forme concrete. Aisha Belarbi, o artistă de 22 de ani din Londra specializată în „furry art”, oferă o perspectivă alarmantă asupra pierderii identității. „La început n-am fost îngrijorată, pentru că tot ce era generat artificial era de calitate foarte slabă. Însă încep să mă îngrijorez. Pentru că ajungem la un punct în care nu mai putem deosebi cu adevărat ce este artă creată de AI și ce nu”, spune Belarbi. Ea subliniază un pericol real: publicul larg, neantrenat, nu mai face diferența, validând inconștient falsul. Din cauza scăderii drastice a comenzilor, Aisha se reorientează spre scris. Ea se teme că tinerii artiști vor fi descurajați definitiv să mai pună mâna pe creion.

Cum poți avea internet fără AI?

Există însă și tabăra opusă, cea a adaptării radicale. Pentru unii creativi, refuzul tehnologiei echivalează cu dispariția profesională. Videograful JP Allard, în vârstă de 67 de ani, a ales să nu fugă, ci să îmbrățișeze „inamicul”. După ce a realizat potențialul imens al instrumentelor generative, și-a transformat agenția în MirrorMe, o companie care creează „digital twins” și reclame generate integral de AI.

Allard a observat că poate livra conținut în zeci de limbi, mult mai rapid și mai ieftin decât prin metodele tradiționale. „Este o revoluție inevitabilă”, susține el, admițând totuși că ritmul schimbării este brutal. Unii angajați au plecat din cauza rezistenței la nou. Dar Allard consideră că societatea nu ține pasul cu reconversia profesională necesară. Dar eficiența economică va dicta, în cele din urmă, piața. Pentru el, AI-ul nu este un ucigaș al artei. Este doar un nou instrument, la fel cum a fost camera de filmat pentru pictori.

Artă viață!

Sinteza acestei dezbateri ne aduce înapoi la esența actului creativ. Dimensiunea etică a utilizării inteligenței artificiale ține de ecologie și de transparentizare a procesului. Ca și de siguranța datelor personale. Dar domeniul creativ îți pune în perspectivă raportarea la diferite moduri de automatizare a creației. Chiar dacă AI-ul poate prelua sarcini repetitive sau poate genera imagini spectaculoase, el nu poate replica actul performativ, „relațional”. Actul prezenței umane într-un spațiu fizic.

Așa cum copywriterița Niki Tibble a descoperit că trebuie să „curețe” halucinațiile AI-ului pentru a da textelor o voce umană. Pentru ea viitorul artei pare să se îndrepte spre o valoare adăugată de autenticitate. Într-o lume inundată de conținut sintetic, conceptul de „Artă viață!” — arta trăită, respirată și asumată fizic, devine singurul produs de lux pe care niciun algoritm nu îl poate mima.

Partenerii noștri