- Atelierele profesionale Cum salvăm cărțile. Tratamente, prevenție, conservare au loc la Biblioteca Națională a României în perioada 26–28 noiembrie 2025.
- Atelierele sunt dedicate formării și schimbului de bune practici în domeniul protejării patrimoniului scris.
- Biblioteca Națională desfășoară din 2023 proiectul Memoria Națională. Recuperarea patrimoniului cultural scris al Bibliotecii Naționale a României.
Până vineri au loc la Biblioteca Națională a României Atelierele profesionale cu tema Cum salvăm cărțile. Tratamente, prevenție, conservare. Atelierele sunt susținute de dr. Fanny Alloteau, expertă în cercetare aplicată în domeniul conservării preventive, specializată în analiza și tratarea bunurilor culturale la Biblioteca Națională a Franței și Simona Drago, biolog și expert în conservarea preventivă a patrimoniului cultural. Dincolo de discursurile despre consumul cultural și acces, există o altă luptă, una tăcută, dar crucială: prezervarea moștenirii scrise. Într-un demers de consolidare a practicii de arhivare care stă la baza oricărei civilizații, sunt organizate ateliere dedicate restauratorilor, bibliotecarilor, conservatorilor și muzeografilor.
În ce fel poate să schimbe perspectivele colecțiilor Bibliotecii Naționale colaborarea cu specialiștii francezi
Specialiștii cărții au ocazia să-și perfecționeze competențele în domeniul conservării colecțiilor de carte, o muncă de finețe ce asigură supraviețuirea documentelor care ne definesc. Atelierele au loc în franceză și engleză, cu interpretare consecutivă în limba română la nevoie, și prezentări disponibile în română. Este o inițiativă vitală pentru acei profesioniști care înțeleg că o carte nu este doar un obiect, ci o poartă către trecut și un mesaj pentru viitor.
„Specialiștii francezi sunt prezenți aici în cadrul unui proiect care vizează colecțiile noastre destructurate. Este o problemă mai veche a Bibliotecii Naționale pe care acum învățăm să o gestionăm mai bine”, explică Simona Gabriela Noapteș, din partea Bibliotecii Naționale a României. „Avem o categorie de fonduri care nu sunt încă organizate iar o situație de tipul acesta nu este foarte ușor de găsit la alte biblioteci din lume. Așa că am avut nevoie să creăm acest context în care specialiștii ai Bibliotecii Franței să vină în România să vadă cu ce ne confruntăm și să ne explice cum ar fi cel mai bine să abordăm această situație în continuare”, notează Noapteș.
Voluntarii sunt baza continuării proiectului „Memoria Națională”
Evenimentul îți dă ocazia să te întrebi care sunt posibilitățile de continuare a proiectului „Memoria Națională. Recuperarea patrimoniului cultural scris al Bibliotecii Naționale a României” pe fondul reducerilor bugetare din 2025 și 2026.
„Anul acesta nu au mai fost acordate fonduri speciale pentru acest proiect. Spre deosebire de 2024 când am reușit printr-un proiect la Ministerul Culturii să obținem niște fonduri dedicate. Am rămas așadar cu voluntarii care sunt alături de noi în continuare. Și cu partenerii noștri din proiect, care ne ajută să continuăm proiectul fără să avem bugete foarte mari pentru asta”, arată Simona Noapteș. Imaginează-ți un puzzle imens, din care au fost smulse bucăți întregi. Apoi altele au fost adăugate forțat, într-o tentativă de rescriere a istoriei. Așa ar putea fi descrisă colecția Bibliotecii Naționale a României de dinainte de 1989.
Un puzzle care este responsabil pentru identitatea națională
Proiectul „Memoria Națională” nu este doar o recuperare. Ci o investigație a cicatricilor lăsate de de-a lungul vremii pe corpul cultural al țării. După 1948, mii de titluri au fost interzise, biblioteci publice desființate, iar colecțiile private ale marilor intelectuali, rechiziționate sau distruse. Biblioteca Națională a devenit, paradoxal, un recipient pentru aceste „țăndări”, adunate fie prin confiscări de stat, fie achiziționate din anticariate.
Fiecare volum, fiecare manuscris dinainte de 1989 din aceste colecții poartă amprenta unei epoci de demolări ideologice și ne vorbește despre destinul tragic al cărții într-un sistem totalitar. Este o poveste despre supraviețuire și despre efortul de a recompune o identitate culturală din fragmente. „Ne dorim să ținem în continuare atenție asupra patrimoniului. Și, în special, asupra patrimoniului de carte pe care îl gestionează Biblioteca Națională. Pentru că vorbim de un patrimoniu extrem de important, extrem de fragil, care este acum gestionat cu resurse financiare foarte puține. Și cu resurse umane de asemenea în scădere”, explică reprezentanta Bibliotecii Naționale a României.