- Ziua limbii române este sărbătorită în România din 2013 și în Republica Moldova din 1990
- Mihai Eminescu: „Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră“
- Herta Muller: „În germană nu poţi să blestemi aşa fain ca în română”
Sărbătorești Ziua limbii române pe 31 august. Sărbătoarea o poți marca în România și în Republica Moldova, dar și la centrele culturale românești din lume. Celebrarea îți dezvăluie legătura dintre sărbătoare și limba în care îți formulezi viața de zi cu zi.
Ce înseamnă o sărbătoare ca Ziua limbii române?
În primul rând este o ocazie să vezi ce simte fiecare să aducă la sărbătoarea limbii române. Chiar povestea sărbătorii îți spune ceva. Iar faptul că este o sărbătoare națională care se referă la revenirea limbii române și a grafiei latine în legislația Republicii Moldova în 1989, îți arată cât de importantă devine recunoașterea limbii pe care o folosești după o lungă perioadă de interdicții. Nu ai prea multe sărbători românești care să fie inițiate în afara granițelor politice ale statului în acel moment.
În 2025 cum se schimbă sensul unei sărbători de acest fel?
Este o sărbătoare care a avut mereu sensuri diferite în Republica Moldova și în România. La București te-ai obișnuit cu discuții mai mult sau mai puțin festive, dar în stânga Prutului limba română este legată de supraviețuire și păstrarea identității naționale. Un singur lucru îți spun care mie mi-a schimbat perspectiva în ceea ce privește limba română. Am mers în ultimele decenii de mai multe ori în Moldova, la Chișinău. Dovada pe care o ai este că în mediul rural din Republica Moldova, limba vorbită majoritar a rămas tot timpul limba română.
Șansa limbii române
Acum citeam declarația lui Ion Iovcev, director al Liceului Lucian Blaga din Tiraspol în 92-2021: „Eu de origine sunt bulgar. Tatăl meu până la șapte ani n-a știut altă limbă decât limba bulgară. (…) Iar în satul meu, Găvănoasa, din sudul Basarabiei, din raionul Cahul, astăzi, avem mai multe etnii. Sunt moldoveni români, sunt ucrainieni, sunt ruși, nu mulți ruși, sunt mulți găgăuzi, sunt bulgari, sunt romi, dar principalul e că toți cunosc limba română. Meritul este al școlii noastre din sat, fiindcă toți copiii au trecut prin școala românească. Limba i-a unit pe toți. Satul Găvanoasa ar fi un model pentru toată Republica Moldova.”. Este o declarație reținută de scriitoarea și jurnalista Paula Erizanu care, la rândul său explică: Cele mai multe bătălii pentru limba română s-au dat în ultimii 33 de ani – întreaga mea viață – în stânga Nistrului, unde directorii școlilor cu predare în română, profesorii, elevii și părinții au fost hărțuiți de nenumărate ori de așa-zisele autorități transnistrene și de grupările asociate lor. Iată cum se respectă drepturile minorităților în ruskii mir, cu grenade în sân, distrugerea școlilor, accidente organizate ș.a.m.d.”.