- Jurnalista Ossiana Tepfenhart dezvăluie că Generația Z petrece mult mai puțin decât Milenialii, stârnind un val de reflecție asupra tendințelor sociale.
- Lipsa banilor și a timpului, anxietatea socială, omniprezența smartphone-urilor și stigmatul consumului de alcool sunt factori cheie în schimbarea comportamentului Gen Z.
- Această transformare profundă a vieții de noapte și a interacțiunilor sociale provoacă o reevaluare a noțiunilor de divertisment, intimitate și libertate generațională.
Fiecare generație își scrie propria poveste a tinereții, iar pentru Mileniali, capitolele despre viața de noapte și petreceri ocupă adesea pagini întregi. Însă, pe măsură ce Generația Z intră în scenă, pare că rescrie complet scenariul. Ossiana Tepfenhart, o milennială cu „povești de război” din underground-ul newyorkez, observă cu uimire și o ușoară criză existențială că tinerii de astăzi nu mai petrec.
Această tendință, departe de a fi o simplă modă, este un fenomen complex, influențat de factori economici, sociali și tehnologici, care redefinște nu doar viața de noapte, ci și modul în care o generație navighează prin relațiile interpersonale, intimitate și, în cele din urmă, sensul distracției.
Când petrecerea era stil de viață: nostalgia Milenialilor
Pentru Mileniali precum Ossiana Tepfenhart, petrecerile și viața de noapte erau elemente definitorii ale tinereții. „Ca un Millennial care (până de curând) mânca, dormea și respira viața de noapte, cea mai mare parte a tinereții mele a fost petrecută în petreceri. Am povești despre rave-uri underground care se transformau în bătăi sălbatice, povești despre poliția care făcea raiduri la petreceri și, de asemenea, povești despre prostiile pe care le fac DJ-ii”, mărturisește Tepfenhart.
Această nostalgie pentru o eră a exceselor și a „poveștilor de război” despre beții și aventuri contrastează puternic cu realitatea Generației Z. Cluburile se golesc, iar producătorii de alcool își fac griji, pe măsură ce un procent tot mai mare de tineri sub 30 de ani alege un stil de viață sobru, cast și, aparent, mai serios.
De ce Generația Z nu mai petrece: de ce?
Tepfenhart identifică multiple motive pentru această schimbare radicală de paradigmă. În primul rând, lipsa banilor: „Cluburile costă bani. Să întâlnești oameni costă bani. Întâlnirile costă bani. Băuturile sunt mai scumpe ca niciodată. Dacă ai puțin bani (și majoritatea dintre noi suntem), atunci nu îți vei permite multe dintre lucrurile mici pe care le cere petrecutul”. Apoi, lipsa timpului: presiunea economică îi împinge pe tineri să lucreze mai mult, iar timpul liber este consumat de „screentime”. Anxietatea socială, amplificată de pandemia din 2020 și de creșterea interacțiunilor online, îi face pe mulți tineri să evite situațiile sociale. Smartphone-urile reprezintă un alt factor: teama de a fi înregistrat și de a deveni viral pentru un moment jenant transformă cluburile în locuri potențial periculoase pentru reputație. Stigmatul consumului de alcool este, de asemenea, mai puternic: băutul nu mai este „cool” și este perceput ca nesănătos.
O criză existențială și o nouă speranță: viitorul socializării
Această transformare a Generației Z provoacă o criză existențială pentru Mileniali, care se întreabă cum va arăta viitorul interacțiunilor sociale. În timp ce tinerii de astăzi se confruntă cu un viitor incert, fără optimismul generațiilor anterioare, și adesea se refugiază în jocuri sau anime, autoarea anticipează o revenire a petrecerilor, chiar dacă sub o formă diferită. Ea argumentează că „este în natura umană să vrei să te petreci. Este în natura umană să te întâlnești cu oameni și este, de asemenea, sănătos să faci acest lucru”. Pe măsură ce cluburile încep să se adapteze (tarife de intrare mai mici, interzicerea telefoanelor), arta de a „te desprinde” și de a te distra va găsi, probabil, noi forme de expresie, menținând vie nevoia umană fundamentală de conexiune și celebrare.
