Atleților li s-a oferit posibilitatea de a participa la o serie de sărituri de departajare, dar, într-un moment de sportivitate, cei doi au fost de acord să împartă titlul, ceea ce a stârnit valuri de bucurie.
Amândoi au avut trei sărituri nereuşite în tentativa de a egala recordul olimpic de 2,39 metri şi sărituri fără erori, până la acea fază a concursului. Cei doi ar fi putut să lupte pentru posesia exclusivă a titlului.
Mutaz Essa Barshim l-a întrebat pe oficialul olimpic dacă pot opta ambii pentru medaliile de aur. Oficialul a dat din cap, spunând: „Dacă sunteţi de acord să împărţiţi titlul”.
Cei doi au căzut de acord pe loc, intrând în istorie ca primi sportivi care împart podiumul olimpic într-o probă de atletism din 1912 încoace.
Povestea de succes a lui Gianmarco Tamberi este una inedită. Acesta a suferit o accidentare la picior chiar înainte de Jocurile Olimpice de la Rio 2016, ceea ce a făcut să nu poată participa la acea ediţie, la care ar fi avut şanse mari la o medalie.
El a păstrat ghipsul, pe care a scris încă în momentele de convalescenţă „Road to Tokyo 2020″. Duminică l-a avut alături de el în timpul finalei olimpice, în cadrul căreia a câştigat medalia de aur.
Cel puțin unul dintre ei trebuia să egaleze recordul olimpic
Maksim Nedasekau din Belarus a luat bronzul, după ce a sărit şi el la 2,37m, având însă câteva încercări ratate.
Tamberi şi Barshim s-au îmbrăţişat înainte de a alerga să sărbătorească alături de antrenorii şi coechipierii lor, ridicând steagurile naţionale deasupra capului.
Barshim adaugă medalia olimpică de aur la cele două titluri mondiale pe care le deţine, fiind totdată şi cel de al doilea câştigător al unei medalii de aur pentru Qatar la Tokyo 2020, după cea a halterofilului Fares Elbakh.
Tamberi încă sărbătorea pe pistă când compatriotul său Lamont Marcell Jacobs i-a alergat în braţe, la capătul pistei de 100 de metri, după cursa de sprint câştigată surprinzător de acesta.
Cei doi medaliaţi cu aur la proba de săritură în înălţime au fost nevoiţi să depăşească accidentări dificile în cariera lor, dar Barshim spune că sacrificiile au meritat.
„Este uimitor. Acesta este un vis din care nu vreau să mă trezesc. Am trecut prin multe. Sunt cinci ani de când aştept, cu accidentări şi multe obstacole. Dar suntem astăzi aici, împărtăşind acest moment şi toate sacrificiile. Acum, în acest moment, chiar pot spune că a meritat”, a spus el.
Tamberi a trebuit să ia o pauză pentru a se recupera după o accidentare care i-a pus în pericol cariera şi care l-a exclus de la Rio 2016.
„După accidentările mele, tot ce mi-am dorit a fost să revin, iar acum am acest aur, este incredibil. Am visat la asta de atâtea ori. Mai ales după ce mi s-a spus în 2016, chiar înainte de Rio, că există riscul să nu mai pot concura”, mai spus italianul.