- Gellu Naum și Mircea cel Bătrân sunt eroii care readuc magia textului clasic în atenția noilor generații în ziua 3 de Bookfest 2026.
- Theodor Paleologu și Radu Carp analizează derapajele politice și „prosteala” colectivă.
- Generalul Emil Străinu și Toby Walsh explorează frontierele dintre tehnologie și secretele extraterestre.
Ziua de vineri la Bookfest 2026 transformă pavilioanele Romexpo într-un spațiu al contrastelor fascinante, unde atelierele de lectură pentru copii se intersectează cu dezbateri riguroase despre iliberalism și inteligență artificială. Programul zilei a treia reflectă o societate aflată la răscruce, dornică să recupereze reperele trecutului pentru a înțelege incertitudinile viitorului. De la lansarea scrierilor lui Gellu Naum la analiza fenomenului de „tehno-populism”, festivalul demonstrează că lectura rămâne singura formă de rezistență în fața zgomotului informațional.
Recuperarea valorilor și educația prin poveste
Dimineața a debutat sub semnul respectului pentru copilărie, Editura Portocala Albastră invitând adulții să-și redescopere imaginația prin arta lui John Burningham. Tot în zona literaturii care formează spirite, Simona Antonescu a continuat „Istoria povestită copiilor” cu un volum dedicat lui Mircea cel Bătrân, oferind celor mici o poartă spre trecutul eroic. Această direcție pedagogică este esențială într-o lume dominată de ecrane. Scriitoarea Simona Antonescu sublinia recent importanța acestui demers, afirmând că „istoria nu trebuie să fie o listă de ani și nume, ci o poveste vie care să-i facă pe copii să se simtă parte dintr-un flux neîntrerupt al timpului”. Această nevoie de ancorare în realitate prin ficțiune este dublată de prezența unor autori precum Florin Bican, care transformă traducerea într-un act de re-creare a umorului și a mirării.
Radiografia prostiei și a tentațiilor politice
Pe măsură ce ziua a avansat, tonul dezbaterilor a devenit mai incisiv, abordând teme stringente ale actualității sociale. Theodor Paleologu a atras un public numeros la Scena Agora cu întrebarea retorică „Ce ne facem cu atâția proști”, o analiză critică a degradării discursului public și a lipsei de discernământ. În completare, Radu Carp a lansat „Tehno-populism”, o lucrare care investighează tentația democrației iliberale. Deși mulți consideră că accesul nelimitat la informație ar trebui să ne facă mai imuni la manipulare, realitatea politică demonstrează contrariul. Theodor Paleologu, cunoscut pentru pledoariile sale în favoarea educației clasice, a declarat că „prostia nu este neapărat o lipsă de inteligență, ci o lipsă de cultură a spiritului și de exercițiu al gândirii critice”. Contrastul dintre rațiunea pură și „lumina rațiunii” propusă de Christer Sturmark a oferit vizitatorilor instrumentele necesare pentru a naviga prin secolul XXI.
Frontierele viitorului între AI și exil creator
Spre seară, interesul s-a mutat către frontierele cunoașterii și ale memoriei afective. Lansările despre inteligența artificială semnate de Toby Walsh și generalul Emil Străinu au provocat publicul să privească dincolo de cotidian, către „continentul secretelor”. În același timp, Editura Știința a adus în prim-plan opera lui Gellu Naum, un simbol al libertății interioare, în prezența criticului Ion Pop și a Simonei Popescu. Această pendulare între tehnologia rece a viitorului și suprarealismul cald al literaturii restabilește echilibrul necesar oricărui cititor. Bookfest 2026 reconfirmă vineri că, indiferent de avansul algoritmilor, „căutarea nefericirii” sau analiza „eleganței iubirii” rămân mize umane fundamentale. În final, fie că vorbim despre „Imperiul Roman de Dâmbovița” sau despre poezia bulgară contemporană, festivalul rămâne spațiul unde gândirea limpede învinge confuzia epocii.