- Bulgaria participă ca invitat de onoare cu o delegație formată din paisprezece scriitori și poeți contemporani.
- Mircea Cărtărescu și Gheorghi Gospodinov deschid seria dialogurilor despre memoria culturală și geografiile interioare.
- Salonul internațional de carte sărbătorește două decenii de existență prin sute de lansări și evenimente interactive.
Cea de-a XIX-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest marchează un prag istoric, la 20 de ani de la debutul inițiat de Gabriel Liiceanu. Pavilionul B2 de la Romexpo devine, în perioada 3-7 iunie 2026, epicentrul culturii scrise, oferind publicului un amestec dens de lansări de carte, ateliere tematice și sesiuni de autografe. Într-un context în care consumul de cultură se diversifică rapid, acest eveniment își confirmă statutul de „kit de supraviețuire” intelectuală, reunind cele mai importante edituri și voci ale momentului. Vizitatorii sunt invitați să exploreze standurile într-un maraton al ideilor care transformă Bucureștiul într-o veritabilă capitală literară a regiunii.
Bulgaria aduce memoria balcanică în prim-plan
Statutul de invitat de onoare acordat Bulgariei în acest an subliniază o legătură culturală profundă între spațiile de la nord și sud de Dunăre. Delegația bulgară propune un program care depășește granițele simplelor lansări, incluzând dialoguri despre identitate și istorie comună. Gheorghi Gospodinov, una dintre cele mai influente voci ale literaturii europene actuale, revine în fața publicului român pentru a discuta despre raportul dintre ficțiune și realitate. Acesta a declarat în repetate rânduri importanța poveștilor în perioadele de criză: „Literatura este un kit de supraviețuire. Ea oferă empatie și adăpost într-o lume care tinde să își piardă memoria”. Prezența sa, alături de tineri autori precum Ioanna Elmy sau Elena Alexieva, validează Bookfest ca spațiu al reflecției profunde asupra trecutului colectiv.
Provocările tehnologiei și tentația consumului rapid
În ciuda efervescenței de la standuri, industria editorială se confruntă cu presiunea digitalizării și a noilor formate de consum, precum audiobook-urile. Există o temere legitimă că lectura tradițională pierde teren în fața vitezei informaționale și a „inginerilor haosului” care domină spațiul digital. Dezbaterile despre suveranism sau despre motivele pentru care oamenii aleg discursul extremist reflectă o societate aflată sub asediul algoritmilor.
Acest contrast între liniștea paginii scrise și zgomotul rețelelor sociale pune sub semnul întrebării viitorul cărții fizice ca obiect de cult. Totuși, volumul ridicat de publicații de non-ficțiune și eseistică prezentat anul acesta sugerează că nevoia de înțelegere critică a actualității politice globale rămâne o prioritate pentru publicul avizat.
Drumul spre Frankfurt trece prin București
Această tensiune între tradiție și modernitate se rezolvă prin recunoașterea faptului că literatura reprezintă, în esență, o formă superioară de existență. Mircea Cărtărescu, prezentând noul său volum, definește acest fenomen cu o precizie chirurgicală: „Scrisul nu este o meserie, ci o texistență. Este modul nostru de a fi în lume prin text”.
Această „texistență” este cea care motivează prezența Frankfurt Buchmesse la București, marcând începutul pregătirilor pentru proiectul strategic „România – Țară Invitată de Onoare” la Frankfurt în 2028. Investiția în Bookfest Junior și atragerea copiilor către magia basmului reinventat demonstrează că, în ciuda oricăror bariere tehnologice, dorința de a descoperi povești rămâne neschimbată.