- Barometrul Cultural 2024 și inițiativele „Mișcarea pentru lectură” și EduCab definesc provocările pentru promovarea cititului.
- Discuții despre consumul de carte și participarea culturală în contextul anului 2026.
- Experți din cercetare, librării și inovație civică explorează viitorul lecturii.
„CUM CITEȘTI?”. Subiectul fierbinte al consumului cultural și al lecturii, cu întrebările sale inerente – unde suntem și încotro ne îndreptăm – a adus la aceeași masă experți din diverse domenii la Cărturești Modul, în seara de 16 ianuarie 2026. Este o dezbatere esențială pentru pulsul cultural românesc. Evenimentul este concentrat pe îmbunătățirea consumului de carte și creșterea participării la viața culturală. Oferă o ocazie de a pune față în față percepțiile cu realitatea datelor. Dar și de a explora provocările. Ca și de a contura viziuni pentru un viitor în care lectura să ocupe un loc central. Într-o lume în viteză, unde atenția este o resursă tot mai prețioasă. Așa că o astfel de discuție devine nu doar relevantă, ci absolut necesară.
Măsurând realitatea: barometre și percepții
Punctul de plecare al dezbaterii a fost furnizat de cifrele Barometrului de Consum Cultural 2024, realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC). Aceste date, reci și obiective, oferă o imagine fidelă a obiceiurilor de lectură și a participării culturale la nivel național, servind drept „statement” al realității prezente.
Anda Georgiana Marinescu, șef Serviciu Cercetare la INCFC, cu o experiență în coordonarea studiilor culturale, a insistat asupra importanței acestor măsurători: „Datele obiective sunt esențiale pentru a înțelege complexitatea consumului cultural și pentru a identifica tendințele reale. Fără ele, navigăm în întuneric, bazându-ne pe intuiții și percepții, care pot fi adesea înșelătoare”. Cu toate acestea, barometrele dezvăluie și un „contrastatement” inconfortabil: existența unui decalaj semnificativ între aspirația la o viață culturală activă și realitatea statisticilor.
Chiar dacă există o dorință de conectare cu arta și lectura, barierele sunt multiple, de la cele economice la cele legate de educație și accesibilitate: ”Nu neapărat numele bibliotecarului dă frisoane primarilor, ci mai degrabă interesul pentru a eficientiza cheltuielile și a se folosi de anumite clădiri. Sau, pur și simplu, a nu mai investi bani în clădirile respective, pentru că bibliotecarul este destul de ușor de asimilat în structura de funcții ale primăriei, dar clădirea costă să o întreții”, notează Anda Marinescu.
Dinamici de piață și inițiative strategice
Pentru a răspune acestor provocări și pentru a stimula implicarea publicului, au fost discutate diverse inițiative. Mihai Lupu, fondator și președinte al Centrului Român pentru Inovație în Dezvoltare Locală și al EduCaB Internațional, a prezentat eforturile proiectului EduCab. Ele vizează promovarea educației și a lecturii în comunități, adesea prin metode inovatoare. Alături de acesta, „Mișcarea pentru lectură”, un proiect inițiat de Cărturești în 2025, ilustrează modul în care sectorul privat poate contribui la dinamizarea scenei culturale.
Ana Niculescu, manager de Comunicare și Relații Publice la Cărturești, punctează rolul librăriilor în acest proces: „Din perspectiva unei librării, eforturile noastre constante sunt de a aduce cartea mai aproape de public. De a crea spații de întâlnire și de a stimula participarea culturală. Nu mai este suficient să vindem cărți, trebuie să creăm experiențe și să construim comunități”. Această abordare multidirecțională, care combină cercetarea cu acțiunea directă, subliniază nevoia unei strategii integrate pentru a face față provocărilor: „Și să spunem că am răspuns la asta prin a deschide cât mai multe și ne dorim să deschidem cât mai multe librării. Dar și noi avem undeva în minte și în suflet să deschidem Cărturești la sate. Și am început cu un program cu de buzunare culturale. Oriunde există spații disponibile în mediul rural”, explică reprezentanta lanțului de librării.
Viitorul lecturii: între aspirație și pragmatism
Dezbaterea moderată de Sebastian-Raul Pavel. El se ocupă de achiziția de carte străină la Cărturești. Dar este și doctor în Științele Comunicării cu o lucrare dedicată istoriei pieței de carte din România. Pentru el viitorul lecturii depinde de o balanță fină între aspirațiile idealiste și pragmatismul acțiunilor concrete. Întrebarea „încotro ne îndreptăm?” nu are un răspuns simplu. Ci unul complex, modelat de dinamici sociale, tehnologice și economice. „Eu întotdeauna aș vrea să pun în paranteză orice idealizare a cărții ca obiect. Mi-e teamă să nu cădem într-o formă de fetișism a lecturii cărții. Până la urmă, dacă există un mediu care e foarte dificil de fact-checking, alea e cartea. Că măcar în mediul digital poți să verifici, să dai copy-paste, să urmărești pe link-ul și așa mai departe”, a competat moderatorul.
Concluzia generală este că, în ciuda provocărilor, există o energie considerabilă în domeniu. Dar și o dorință autentică de a promova lectura și consumul cultural. Este un semn de speranță și în ceea ce privește angajamentul colectiv. Evenimente precum dezbaterea de la Cărturești Modul servesc drept catalizatori pentru aceste energii. Cifrele reci ale barometrelor devin dialoguri vii și inițiative concrete. Prin colaborare între instituții de cercetare, sectorul privat și ONG-uri, se poate construi o cale către un viitor în care lectura nu este doar un simplu obicei. Ci ajunge să fie recunoscută drept o componentă vitală a vieții cotidiene și a dezvoltării personale și comunitare.
