- Peste 6.800 de interdicții au fost impuse în școlile publice americane în anul școlar 2024-2025.
- Titlurile LGBTQ, romanele romantasy și clasicii literaturii sunt cele mai vizate.
- Experții compară cenzura modernă cu McCarthyismul din timpul Războiului Rece.
- Biblia și Coranul rămân printre cărțile cel mai des interzise în lume.
- România are o istorie proprie atunci când e vorba despre autori și cărți care s-au confruntat cu interdicția.
În săptămâna 5 – 11 octombrie, Asociația Bibliotecilor din Statele Unite pune în discuție listele de cărți interzise. Cenzura cărților în școlile americane atinge cote alarmante, amintind de vremurile întunecate ale McCarthyismului. Conform unui raport recent al PEN America, peste 6.800 de interdicții au fost impuse în anul școlar 2024-2025, afectând peste 3.700 de titluri unice. Motivele invocate variază de la teme LGBTQ și sexualitate explicită până la critici sociale și politice. Dar ce se ascunde în spatele acestei campanii de „curățare” a bibliotecilor școlare?
De la Orwell la Blume: Cărți „Periculoase” pentru Mințile Tinerilor?
Printre cele mai interzise titluri se numără clasici precum „Portocala mecanică” de Anthony Burgess, romane YA populare precum „Breathless” de Jennifer Niven și titluri LGBTQ precum „Last Night at the Telegraph Club” de Malinda Lo. Lista include și opere mai vechi, precum „De veghe în lanul de secară” de J.D. Salinger, un roman care a stârnit controverse încă de la publicare.
„Cenzura mocnită”: Titluri scoase preventiv de pe rafturi
Un aspect îngrijorător este faptul că multe titluri sunt scoase preventiv de pe rafturi, din teama de a provoca reacții negative. Malinda Lo, autoarea romanului Last Night at the Telegraph Club”, a observat că titlurile sale au ajuns pe lista neagră „parțial pentru că toate titlurile obișnuite, care intră în zona «Gender Queer», au fost deja interzise și eliminate.” „Odată ce o carte este interzisă, dispare”, a scris Lo. „De aceea trebuie să continuăm să luptăm împotriva acestor atacuri asupra drepturilor noastre din primul amendament.” În lume, cele mai interzise titluri rămân Biblia și Coranul. În Coreea de Nord poți să ajungi la închisoare dacă ai o Biblie.
În România, scriitorul Paul Goma a fost interzis din cauza viziunilor lui politice. Cărțile lui, care criticau regimul comunist, au fost retrase din librării. Nici măcar după căderea comunismului acesta nu a primit înapoi cetățenia română retrasă prin decret de Nicolae Ceaușescu. Cazul său rămâne o ilustrare a felului în care abuzul putea să funcționeze. Decretul semnat de Ceaușescu a existat. Propunerea retragerii cetățeniei era făcută de securitate. Dar nu au fost oficializate. În ciuda acestui lucru, Paul Goma nu mai avea cetățenia română nici la moartea sa, în 25 martie, 2020.
O bătălie pentru libertatea de exprimare și în România
Interzicerea cărților este un atac direct asupra libertății de exprimare și a dreptului la informație. De-a lungul timpului, în România și-au văzut interzise cărțile sau chiar dreptul de a semna în presă. Autori ca Ana Blandiana, Ion Caraion, Tudor Arghezi au resimțit diferite regimuri totalitare. S-au văzut pedepsiți mai mult sau mai puțin explicit în timpul comunismului în diferite momente. Înainte de asta, Mihail Sebastian, de exemplu, a avut o activitate literară intensă. Dar a fost persecutat din cauza apartenenței la comunitatea evreiască. Piesele sale de teatru erau suspendate și îi era interzis să semneze în presă. Tristan Tzara, cofondator al dadaismului, a fost de asemenea interzis din cauza implicării sale în mișcarea avangardistă și a originii sale evreiești.
Autorii avangardiști au fost persecutați sau marginalizați în România comunistă. Chiar dacă unii dintre ei au fost ei înșiși comuniști înainte de 1944. Cărțile lor au fost interzise în țară în perioada stalinistă. În perioada comunistă și după, au fost și alți scriitori precum Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Vintilă Horia, care au ales exilul pentru a-și păstra libertatea de exprimare, operele lor fiind interzise în România. De asemenea, poeți precum Arghezi și Ana Blandiana au avut și ei momente de cenzură și interdicție, deși au continuat să fie reprezentativi pentru cultura românească. Acești scriitori au avut o contribuție semnificativă la cultura română, dar au fost adesea persecutați sau interziși din cauza opțiunilor lor și a condițiilor politice ale vremurilor.