- Margareta Pâslaru, Nadia Comăneci și Björn Borg aduc poveștile succesului în fața cititorilor
- Cristian Tudor Popescu și Gabriel Liiceanu explorează profunzimile filozofice ale prezentului
- Bulgaria și România își unesc vocile poetice într-un maraton cultural marcat de istorie și emoție
Sâmbăta la Bookfest 2026 reprezintă punctul culminant al efervescenței editoriale, transformând pavilioanele expoziționale într-un veritabil forum al ideilor și al întâlnirilor intergeneraționale. De la spectacolele de animație pentru cei mici, coordonate de Alec Blenche, până la analizele tăioase ale lui Cristian Tudor Popescu, programul zilei a patra reușește să acopere întreg spectrul curiozității umane.
Este o zi în care biografiile marilor personalități, de la Noica la Nadia Comăneci, se intersectează cu dezbateri despre neuroștiință, inteligență artificială și reziliență socială.
Puterea memoriei și portretele care au schimbat istoria
Unul dintre pilonii zilei de sâmbătă este recuperarea biografiilor care au marcat conștiința colectivă. Tatiana Niculescu aduce în prim-plan „Viețile și morțile lui Constantin Noica”, în timp ce Gabriel Liiceanu prezintă „Trilogia Păltinișului”, restabilind importanța filozofiei ca mod de viață. În paralel, marii campioni își spun poveștile: Nadia Comăneci revine cu „Scrisori către o tânără gimnastă”, iar Björn Borg explorează „Bătăile inimii”.
Margareta Pâslaru, o figură emblematică a culturii române, a subliniat importanța transmiterii ștafetei culturale, afirmând recent că „vocația nu este doar un talent, ci o responsabilitate față de timpul pe care îl primești pentru a crea”. Această nevoie de a lăsa o urmă este dublată de analiza lui Mircea Mihăieș asupra Virginiei Woolf, demonstrând că literatura rămâne cel mai fin instrument de psihodramă colectivă.
Radiografia prezentului între cenzură și nesimțire
Deși am putea fi tentați să credem că lectura este o evadare din realitate, evenimentele de sâmbătă demonstrează contrariul: cartea este o lupă necesară pentru înțelegerea derapajelor actuale. Radu Paraschivescu revine cu un „Nou ghid al nesimțitului”, la două decenii de la prima ediție, taxând cu umor și rigoare degradarea moravurilor. Tot în zona analizei critice, Daniela Rațiu explorează supraviețuirea în timpul cenzurii de dinainte de 1989, oferind o lecție despre memorie necesară noilor generații.
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, cunoscut pentru opiniile sale tranșante, a declarat în repetate rânduri că „adevărul nu este niciodată comod, dar este singura formă de igienă spirituală pe care o avem la îndemână”. Lansarea volumului său, „Neumanna. În gură de șarpe”, promite să fie o astfel de confruntare cu realitatea dură a prezentului.
Viitorul lecturii între tradiție și era digitală
În ciuda presiunii tehnologice, Bookfest 2026 demonstrează că interesul pentru formatul fizic și pentru dialogul direct rămâne neschimbat. Dezbaterile despre inteligența artificială de la Editura Crux Publishing sau analizele despre „Internet of Bodies” propuse de Editura Universitară arată că scriitorii sunt primii care procesează impactul noilor tehnologii asupra corpului și minții umane. Totuși, finalul zilei aparține poeziei și emoției pure, prin spectacolul literar-muzical al poeților bulgari Ivan Hristov și Petar Tchouhov.
Sâmbăta la Bookfest restabilește o certitudine: indiferent cât de mult se schimbă „geografia fragilității”, avem nevoie de povești pentru a ne simți acasă. Fie că este vorba despre Kavafis, Gellu Naum sau noile voci ale poeziei est-europene, cuvântul scris rămâne limanul bucuriei într-o lume care pare să nu mai aibă răbdare.