• România se află pe locul 2 în topul celor mai fericite țări din UE.
  • Austria este cea mai fericită țară din Uniunea Europeană.
  • Cei cu vârste între 16 și 29 de ani sunt mai fericiți decât cei peste 65 de ani.

Un studiu recent realizat de Eurostat a adus o veste optimistă pentru România, plasând țara pe locul 2 în topul celor mai fericite țări din Uniunea Europeană. O surpriză în clasament este egalitatea notabilă între România, Polonia și Finlanda, în timp ce Austria se bucură de poziția fruntașă în topul fericirii.

Deși Germania, cu una dintre cele mai puternice economii din UE, se află pe penultimul loc în acest clasament, cercetările indică faptul că prosperitatea economică nu aduce automat fericirea. Se pare că factorii determinanți în calcularea satisfacției generale includ vârsta, nivelul de educație și legăturile familiale.

Cuplurile cu copii sunt printre cele mai fericite categorii, relevă studiul, în timp ce persoanele singure se situează în partea inferioară a scalei fericirii. De asemenea, vârsta joacă un rol esențial, cu persoanele între 16 și 29 de ani raportând nivele mai ridicate de fericire decât cei de peste 65 de ani.

Recomandări

MUSIC HEALS THE SOUL
CE RESTAURANTE SUNT PREMIATE ÎN SUA?
LIMERANȚA ASCUNDE PROBLEME DIN TRECUT
TU CÂT TIMP PETRECI PE TELEFON?
TU BEI CAFEA? IATĂ CE AR TREBUI SĂ ȘTII

Banii n-aduc fericirea

Contrar așteptărilor, studiul subliniază că mai mulți bani nu aduc, în mod necesar, o viață mai fericită. Astfel, se confirmă că aspecte precum relațiile personale și starea de bine psihologică au o influență semnificativă asupra fericirii individuale.

Într-o încercare de a încuraja o perspectivă pozitivă și de a contracara impactul negativ al stresului asupra sănătății mintale, cercetătorii de la Universitatea Stanford propun un exercițiu de 21 de zile pentru resetarea creierului și creșterea nivelului de fericire. Acest exercițiu îndeamnă participanții să evite plângerile legate de detalii mărunte și să conștientizeze schimbarea atitudinii față de viață.

Într-un context în care un adult se plânge în medie 9 minute pe zi, totalizând aproximativ 1.300 de nemulțumiri pe an, renunțarea la obiceiul negativității devine o provocare cu potențial impact emoțional și fizic benefic.

Citește și

Partenerii noștri