- Îți prezint top 10 cele mai bune cărți de dezvoltare personală, care, cu siguranță, te vor ajuta să devii cea mai bună versiune a ta.
- Recomandările sunt făcute de Anna Katharina Schaffner, profesor de istorie culturală la Universitatea din Kent.
Pe final de 2021, îți propun să reflectezi și să te gândești ce ai fi putut să faci mai bine pe plan personal, pentru a fi cât mai mândru de tine. Dacă ai simțit că clachezi sau pur și simplu știi că în 2022 vrei să fii cea mai bună versiune a ta, îți prezint top 10 cele mai bune cărți de dezvoltare personală, care, cu siguranță, te vor ajuta.
Top 10 cărți de dezvoltare personală
1. „Meditations“, de Marcus Aurelius
Împăratul roman și filozoful Marcus Aurelius (121–180 d.Hr.) credea că toată suferința se află în mintea noastră. Suferința este cauzată nu de evenimente externe, ci de reacțiile noastre la acele evenimente – de judecăți greșite și așteptări nerealiste. Având în vedere că nu deținem controlul pentru majoritatea evenimentelor exterioare, Aurelius argumentează în „Meditations“ că este inutil să ne îngrijorăm pentru ele. El te înavață că toate energiile noastre mintale ar trebui să fie îndreptate spre interior, cu scopul de a ne controla mintea. Cheia unei vieți fericite constă, deci, în ajustarea așteptărilor noastre, pentru că „doar un nebun caută smochine iarna“, scrie The Guardian.
2. „Feeling Good: The New Mood Therapy“, de David Burns (1980)
Știința care stă la baza cărții lui Burns poate că nu mai e de actualitate, dar mesajul său central rămâne unul puternic și relevant. O versiune mai reală a stoicismului, se bazează pe premisele terapiei cognitiv-comportamentale (CBT). „Feeling Good“ este una din acele cărți de dezvoltare personală care ilustrează modul în care sentimentele noastre sunt modelate de gândurile noastre și conține câteva tehnici grozave pentru a ne antrena mintea să pună la îndoială gândirea negativă despre noi înșine și despre ceilalți.
3. „The Happiness Trap“, de Russ Harris (2007)
Nu suntem, desigur, creaturi pur raționale. Uneori, încercările noastre de a ne controla gândurile pot deveni contraproductive. Aici, psihologul australian Harris explică principiile terapiei de acceptare și angajament (ACT). El ne invită să nu încercăm să ne controlăm gândurile negative sau sentimentele incomode, ci pur și simplu să le deconectăm, să le acceptăm și apoi să le lăsăm să plece. În acest fel, avem mai multă energie pentru a face acțiuni bazate pe valori.
4. „Tao Te Ching“, de Lao Tzu
Autocultivarea spirituală prin arta eliberării este tema centrală din „Tao Te Ching“. În taoism, eliberarea se concentrează pe ideea de a nu oferi rezistență ordinii naturale a lucrurilor. Promovează o formă sofisticată de supunere a voinței noastre forțelor cosmice, acceptând adevărul și slăbindu-ne atașamentele față de dorințele și așteptările noastre cu privire la rezultate specifice. „Tao Te Ching“ sugerează că ne putem dezvolta personal prin întoarcerea la un mod de viață mai simplu, mai autentic și mai intuitiv, ne explică Anna Katharina Schaffner, profesor de istorie culturală la Universitatea din Kent.
5. „The Power of Now: A Guide Book to Spiritual Enlightenment“, de Eckhart Tolle (1998)
Noi nu suntem gândurile noastre, argumentează Tolle în această carte bestseller. Cele mai multe dintre gândurile noastre, scrie Tolle, gravitează în jurul trecutului sau viitorului. Trecutul nostru ne oferă o identitate, în timp ce viitorul deține „promisiunea mântuirii“. Ambele sunt iluzii, pentru că momentul prezent este tot ce avem cu adevărat. Prin urmare, trebuie să învățăm să fim prezenți ca „veghetori“ ai minții noastre, asistând la modelele noastre de gândire, mai degrabă, decât identificându-ne cu ele. Astfel, putem reînvăța să trăim cu adevărat în prezent.
6. „Altruism: The Science and Psychology of Kindness“, de Matthieu Ricard (2015)
În multe doctrine, altruismul este cea mai înaltă valoare morală și spirituală. Recent, psihologii au demonstrat că actele altruiste nu numai că aduc un beneficiu celui care le primește, ci îi determină și pe cei care le fac să fie mai fericiți. Mai mult, practicarea altruismului, susține călugărul budist francez Ricard, este cheia nu doar pentru fericirea noastră personală, ci și pentru rezolvarea celor mai presante probleme sociale, economice și de mediu. Altruismul ne permite „să conectăm armonios provocările economiei pe termen scurt, calitatea vieții pe termen mediu și viitorul nostru mediu pe termen lung“.
7. „Walden“, de Henry David Thoreau (1854), una din cele mai bune cărți de dezvoltare personală
Filosoful transcendentalist american Thoreau s-a retras într-o cabană din pădure, de lângă Walden Pond, în Concord, Massachusetts, unde a căutat să trăiască simplu și „deliberat“. Acolo a dezvoltat noțiunea intrigantă numită „costul vieții“ – antidotul perfect împotriva materialismului necugetat și a eticii protestante toxice a muncii, căreia mulți dintre noi încă îi suntem sclavi. Thoreau consideră că munca plătită este un rău necesar căruia ar trebui să-i dedicăm cât mai puțin timp posibil. Scopul lui era să nu muncească nici un minut mai mult decât era necesar pentru a-și acoperi cele mai elementare cheltuieli de trai și să-și petreacă tot timpul rămas făcând ceea ce prețuia cu adevărat.
8. „Grit“, de Angela Duckworth (2017)
Potrivit psihologului Angela Duckworth, curajul depășește talentul de fiecare dată. „Potențialul nostru este un lucru. Ceea ce facem cu el este cu totul altceva“, scrie ea. Grija este un impuls pentru a ne îmbunătăți atât abilitățile, cât și performanța printr-un efort constant. Oamenii serioși sunt întotdeauna dornici să învețe și sunt mânați de o pasiune de durată. Ei învață din greșelile lor, au un țel și trăiesc vieți mai coerente.
9. „The Divine Comedy“, de Dante Alighieri (1308-21)
Acest poem din secolul al XIV-lea relatează depășirea treptată a oboselii spirituale a lui Dante de vârstă mijlocie. Ghidat de mentorul său, Virgil, el călătorește din Iad în Paradis, unde se reîntâlnește în cele din urmă cu iubita sa, Beatrice. Epopeea poate fi considerată o poveste creștină de avertisment sau ca o fantezie extinsă de răzbunare a dușmanilor personali ai lui Dante. Dar o putem citi și ca pe o poveste arhetipală a dezvoltării spirituale și a autodepășirii. Dante este reeducat de numeroasele sale întâlniri în Iad, Purgatoriu și Rai. Locuitorii Iadului îi arată cum să nu-și trăiască viața și costurile alegerilor proaste. În cele din urmă, curățat de propriile slăbiciuni, Dante întrezărește divinul.
10. „The Epic of Gilgamesh“ (circa 2100–1200 î.Hr.), cea mai veche scriere care face parte din top 10 cărți de dezvoltare personală
Aproape toate formele de dezvoltare personală seamănă cu o călătorie eroică. Astfel de narațiuni arată eroul sau eroina, aventurându-se în necunoscut. Acolo întâmpină obstacole și de multe ori trebuie să lupte cu un inamic sau cu o ispită. După ce a depășit aceste provocări, se întoarce din aventurile lui transformat și gata să împărtășească ceea ce a învățat pentru a-i ajuta pe alții. Cea mai veche narațiune de acest fel, care a supraviețuit peste ani și ani, povestește cum fostul rege Ghilgameș se întoarce din pustietate cu planta vieții veșnice. În loc să mănânce el însuși, el își împarte binecuvântarea cu oamenii săi.