• Creştinii sărbătoresc duminică Rusaliile, respectiv Pogorârea Sfântului Duh peste apostoli
  • De Rusalii se îngrijesc morţii, iar creştinii sfinţesc frunze de tei
  • În mitologia românească, Rusaliile erau zâne rele, care vin cu boli şi necazuri

Duminica, 7 iunie, creştinii prăznuiesc Rusaliile, cunoscute şi drept Pogorârea Sfântului Duh peste apostoli şi ziua când a fost alcătuită prima comunitate creştină, nucleul Bisericii de mai târziu.

Rusaliile reprezintă consacrarea solemnă a Bisericii întemeiate de Iisus Hristos. Duhul Sfânt nu este dăruit numai Bisericii în ansamblu, ci şi fiecărui creştin în parte.

Minunea Pogorârii Sfântului Duh se continuă în Biserică, aducând rod în taina Sfântului Mir. De aceea, Rusaliile sunt şi o sărbătoare de mulţumire pentru harul Mirului.

Recomandări

MUSIC HEALS THE SOUL
CE RESTAURANTE SUNT PREMIATE ÎN SUA?
LIMERANȚA ASCUNDE PROBLEME DIN TRECUT
TU CÂT TIMP PETRECI PE TELEFON?
TU BEI CAFEA? IATĂ CE AR TREBUI SĂ ȘTII

Tradiţiile de Rusalii se întemeiază pe credinţa în viaţa veşnică, în existenţa spiritelor rele (diavoli) şi în posibilitatea de mijlocire înaintea lui Dumnezeu pentru sufletele celor adormiţi.

Rusaliile se sărbătoresc întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paşti. În sâmbăta care o precede, dimineaţă, se face pomenirea morţilor, moment cunoscut în popor drept „Moşii de Vară”, „Moşii de Rusalii” sau „Moşii cei Mari”.

Grija pentru cei morţi

Sâmbăta de dinainte de Rusalii, după slujba Parastasului, credincioşii împart pomană pentru cei morţi, străchini noi cu mâncare. Aceste vase româneşti din lut se mai numesc „moşoaice”, de la numele colectiv de „moşi” dat tututor celor adormiţi.

În cănile pentru pomană se pune o băutură curată (apă, lapte sau vin), iar în vase mâncăruri: fructe, plăcintă, caş, ouă, mămăligă, ciorbă de pasăre, colac.

Mânerele coşniţelor şi vasele de pomană se împodobesc frumos, cu flori de trandafir şi fire de busuioc. Când se ajunge la casa celui căruia i se împarte, se aprinde lumânarea, care este înfiptă în colac.

În acest moment are loc un schimb, fie el cât de mic. Astfel, cel care primeşte pomană, împarte la rândul său pentru cei adormiţi din neamul său.

Credincioşii nu mănâncă nimic în această zi până nu termină de împărţit pomană pentru apropiaţii trecuţi în nefiinţă. Chiar şi cei mai puţin credincioşi spun că nu este bine să mănânci ceva în această zi, fără a da mai întâi ceva de pomană.

Frunzele de tei

Duminica Rusaliilor, când este prăznuită Pogorârea Duhului Sfânt, se face prilej pentru evocarea „limbilor ca de foc” care s-au pogorât peste Apostoli.

Aceste „limbi” sunt închipuite astăzi de frunzele de nuc sau de tei, care sunt aduse de credincioşi la biserică, spre a fi sfinţite. După slujbă, frunzele se iau acasă şi se aşază la icoane şi la uşi.

În popor se crede că frunzele şi ramurile de tei feresc gospodăriile de fulgere, de grindină şi de duhurile rele.

Sfinţirea semănăturilor

Îndată după slujbă, în Duminica Pogorârii Duhului Sfânt, preotul şi credincioşii merg pe câmp şi săvârşesc Sfeştania, adică sfinţirea mică a apei.

Cu aghiazma aceea se stropesc semănăturile câmpului, atât de preot, cât şi de fiecare credincios în parte.

Rusaliile, în mitologia populară

În mitologia populară, „Rusaliile” sunt nişte spirite rele (iele, zâne). Se mai spune despre Rusalii că sunt fiicele lui „Rusalim împărat”, acesta din urmă fiiind o personificare a cetăţii Ierusalim.

Ele stau pe pământ vreme de o lună. Nu pot fi văzute de oameni. Pe unde trec ele, apar tot felul de boli şi necazuri. Ele umblă îmbrăcate în alb, dansează în văzduh şi caută locuri neumblate.

Locurile unde joacă rămân arse şi neroditoare. Pentru a fi feriţi de ele, oamenii pun în casă pelin şi usturoi. În aceste zile, frunze de pelin se pun în toate băuturile, cu excepţia apei.

Articole relaționate

Partenerii noștri