- Sectorul românesc al Dunării transportă anual, în medie, 48,5 tone de microplastic.
- Poluarea cu plastic a oceanului planetar reprezintă una dintre cele mai grave probleme de mediu la nivel global.
- Până în anul 2050 este posibil să avem în ape mai mult plastic decât peşte.
Dunărea aduce anual pe teritoriul României, în medie, peste 48 de tone de microplastice. În ritmul acesta se estimează că până în anul 2050 este posibil să avem în ape mai mult plastic decât peşte, după cum scria Washington Post.
Efectele plasticului asupra vieții sălbatice
În timp ce rapoartele despre efectele periculoase ale microplasticului sunt rare în sistemele de apă dulce, mai multe rapoarte din mediile marine demonstrează efecte diferite.
Plasticele sunt adesea confundate cu hrana de către păsările de mare și țestoasele marine, iar unele dintre ele hrănesc puii cu plastic. Alte specii marine tind să se încurce în deșeurile de plastic și să sufere răni și mobilitate redusă. Dimensiunea mică a microplasticelor le face predispuse la biodisponibilitate pentru organismele trofice scăzute, deoarece majoritatea speciilor exercită o selectivitate limitată între particulele naturale și cele artificiale.
S-a observat încorporarea microplasticului în țesutul midii și au fost raportate efecte inflamatorii în funcție de forma particulelor. Și materialele plastice și microplasticele conțin o serie de substanțe chimice pentru a adapta comportamentul materialului, care, la rândul lor, pot fi absorbite de organism atunci când sunt ingerate.
Sursa plasticului Dunării
Aproximativ 10% din particulele găsite în fluviul Dunărea au fost identificate ca rezultate în urma unor activități industriale precum procesele de producție, conversie și transport. Aproximativ 90% din particulele de plastic din fluviul Dunărea sunt însă emise din surse difuze, acestea fiind gunoiul, fragmentarea și transportul prin vânt, de pe suprafețe (drumuri, locuri de parcare și zone rezidențiale), utilizarea necorespunzătoare a produselor, utilizarea produselor cosmetice, activități de construcții și așa mai departe. Pe aceleași căi, plasticul și microplasticul pot ajunge în sol, aer și alte compartimente de mediu și, odată ingerate de organisme, se deplasează în lanțul trofic.