- Un nou studiu arată că optimiștii trăiesc cu câțiva ani mai mult.
- Frica de a îmbătrâni ne face să îmbătrânim mai repede.
- Capacitatea redusă de a gestiona stresul, ne poate agrava problemele fizice și mintale.
Un nou studiu arată că optimiștii trăiesc cu câțiva ani mai mult, cu 11% mai mult bărbații și cu 15% mai mult femeile. Același studiu arată că frica de a îmbătrâni, ne face să îmbătrânim mai repede, în timp ce o perspectivă pozitivă asupra îmbătrânirii prevestește o stare mai bună de sănătate și o viață mai lungă.
Oamenii de știință sugerează că o mentalitate optimistă poate provoca comportamente sănătoase, ajutând persoanele să reziste tentanțiilor. În această categorie intră exercițiile fizice, dar și dietele sănătoase, care conferă o stare de fericire. De asemenea, cele două categorii se influențează reciproc, întrucât un comportament sănătos poate determina, la rândul său, o perspectivă degajată și implicit, mai pozitivă asupra situațiilor cotidiene.
Același studiu sugerează că oamenii care se simt mai tineri decât sunt în realitate tind să trăiască mai mult. Potrivit studiului, chiar și cei care au în familie cazuri de boli de inimă, dar au perspectivă pozitivă asupra vieții, au cu o treime mai puține șanse să facă un atac de cord decât negativiștii.
Maniera în care gestionăm stresul și situațiile stresante este direct proporțională cu percepția asupra îmbătrânirii. Odată cu trecerea anilor, oamenii se confruntă cu dureri specifice vârstei, dar și cu provocări mintale, care îi pot influența starea de sănătate. Conform studiului, cei care învață să facă față stresului adoptă o percepție mai bună asupra îmbătrânirii. Totuși, autorii studiului atrag atenția că acest lucru nu înseamnă ignorarea, în totalitate, a bolilor care pot apărea odată cu vârsta.
Însă, oamenii tind să fie mult mai receptivi la contextele de frică decât la cele de relaxare, afirmă Raluca Anton, doctor în psihologie. Aceasta mai adaugă că, în genere, „românii înclină să fie destul de neîncrezători în viitor și în ceilalți. În plus, pe măsură ce îmbătrânim, simțim o mai puternică apăsare când vine vorba de starea noastră de bine. Dar, acest lucru poate fi educat printr-o gândire pozitivă, care să implice notificarea pericolului și conștientizarea factorilor stresanți, dar, mai presus, cunoașterea resurselor de care dispui, pentru a face față situațiilor stresante. O astfel de abordare înseamnă, de fapt, să ai o gândire pozitivă.”, menționează Raluca Anton.