Obiceiuri și tradiții de sărbătoarea Mucenicilor. De ce se beau 40 de pahare de vin

• Sărbătoarea Mucenicilor are loc pe data de 9 martie.
• Cele 40 de pahare de vin care sunt băute de către bărbați sunt considerate ca fiind dătătoare de forță de muncă pentru un an întreg.
• Femeile prepară mucenicii în casă și, apoi, îi dau de pomană, în memoria celor adormiți.

Sărbătoarea Mucenicilor vine cu diferite obiceiuri și tradiții. Una dintre ele este cunoscută ca cele 40 de pahare care sunt băute de către bărbați.

Pe data de 9 martie, are loc sărbătoarea Mucenicilor și, în timp ce femeile pregătesc mucenicii în funcție de rețeta preferată, bărbații beau cele 40 de pahare, în memoria celor 40 de soldați care au fost uciși la Sevastia. Oamenii dau de pomană, pentru sufletele celor adormiți, mucenicii pregătiți în casă.

Cele 40 de pahare pe care bărbații le beau, așa cum am menționat anterior, au o semnificație aparte. Ritualul a luat naștere odată cu o convingere conform căreia vinul le oferă putere de muncă pentru un an întreg.

Cine au fost cei pentru care a luat naștere Sărbătoarea Mucenicilor

Sfinţii 40 de Mucenici făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armeni cantonată în Capadocia. În anul 320, aflând despre credința lor, guvernatorul Armeniei i-a silit să se închine idolilor. Refuzând, au fost întemnițați timp de 8 zile, bătuți cu pietre și ademeniți cu daruri, chiar și cu funcţii înalte. Prin semne divine, au fost, însă, întăriți în dreapta credință.

După aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare în lacul Sevastiei. În acea noapte, s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor.

Unul dintre soldații de pază, văzând lumina apărută din cer în miezul nopții și că o cununa din cele 40, pogorâte peste mucenici, nu are peste cine să se așeze, s-a aruncat în apă, mărturisind că și el este creștin. În zori, au fost scoși vii din lac și comandanții au poruncit să li se zdrobească fluierele picioarelor cu ciocanele. În urma acestui supliciu, martirii și-au dat sufletul. Rămășițele lor au fost arse, iar cenușa a fost aruncată în lac.

După trei zile, Sfinţii 40 de Mucenici se arată, însă, în vis episcopului cetăţii, Petru, şi îi cer să vină în acea noapte să îi scoată din râu. Episcopul, însoţit de câţiva oameni, scoate oasele şi le păstrează, cinstindu-le cum se cuvine unor martiri. În timp, moaştele lor au fost răspândite în bisericile din întreaga lume.