O pictură din Rusia a fost „retușată” de un paznic plictisit. Să ne amintim de cenzura operelor de artă

• Un agent de securitate de la o galerie de artă din Rusia a fost concediat pentru că a vandalizat tabloul: „Trei figuri.”
• Paznicul ar fi scos un pix și ar fi desenat o pereche de ochi pe figura operei de artă pentru că era „plictisit.”
• Doi vizitatori au observat detaliile suplimentare de pe figuri și au raportat acest lucru unui angajat al galeriei.

Un agent de securitate de la o galerie de artă din Rusia a fost concediat pentru că a vandalizat tabloul: „Trei figuri,” pictat între 1932 și 1934 de Anna Leporskaya, o studentă a artistului rus de avangardă Kazimir Malevici. Paznicul ar fi scos un pix și ar fi desenat o pereche de ochi pe două dintre cele trei figuri fără chip ale operei de artă pentru că era „plictisit”. Pictura era expusă la Centrul prezidențial Boris Elțîn din orașul Ekaterinburg, Rusia. Doi vizitatori au observat detaliile suplimentare de pe figuri și au raportat acest lucru unui angajat al galeriei.

Cerneala a pătruns ușor în stratul de vopsea, deoarece, varul de titan, substanța folosită pentru chipuri, nu a fost acoperită cu lac de autor, așa cum se întâmpla adesea în picturile abstracte ale vremii. Din fericire, paznicul a pictat cu un pix fără a aplica prea multă presiune, astfel încât relieful picturii este în general intact.

Reacția autorităților ruse

„Ochii” tabloului au fost observați în seara zilei de 7 decembrie de două vizitatoare ale expoziției care au alertat un angajat al galeriei în legătură cu detaliile suplimentare.

Conducerea Centrului Elțîn a apelat la poliție în legătură cu acest eveniment abia pe 20 decembrie, la aproape două săptămâni după incident. Deși în sălile muzeului existau camere de supraveghere video, muzeul nu a oferit nicio informație despre persoana care a comis actul de vandalism.

Atitudinea autorităților din Ekaterinburg față de acest tablou, o comoară culturală a Rusiei, este de asemenea surprinzătoare: departamentul din oraș al Ministerului Afacerilor Interne a efectuat o inspecție, iar la 20 decembrie a decis să nu inițieze un dosar penal. „Daunele cauzate sunt estimate la aproximativ 200.000 de ruble, ceea ce este nesemnificativ… În acest caz nu există dovezi de infracțiune în conformitate cu art. 167 din Codul penal al Federației Ruse, deoarece tabloul nu și-a pierdut proprietățile,” notează o publicație rusă.

În luna ianuarie a acestui an, Ministerul Culturii a depus o plângere la Procuratura Generală a Federației Ruse împotriva refuzului de a deschide un dosar penal.

Cenzura și frunzele de smochin

Un exemplu mult mai amplu de ignoranță și cenzură îl găsim în Italia lui Michelangelo. În anul 1563, Consiliul din Trento a lansat „Campania frunzelor de smochin” pentru a camufla zonele intime regăsite în arta din Italia. Campania a devenit o mișcare semnificativă de cenzură a artei în perioada medievală. Frunzele de smochin n-au fost alese întâmplător. Biblia menționează că Adam și Eva s-au acoperit cu frunze de smochin după ce au mâncat fructul interzis.

Prin urmare, Papa Iulius al II-lea l-a obligat pe Michelangelo să repicteze figurile religioase și să le acopere goliciunea. Acest lucru a dat naștere campaniei frunzei de smochin. Conciliul din Trento a vânat toate sculpturile nud din Roma și a început campania de a plasa cu grijă frunze de smochin din metal pentru a acoperi organele genitale.

Campania frunzelor de smochin a demolat naturalețea și măiestria pictorilor renascentiști. Defăimarea sistemică a artei a continuat în numele păstrării rădăcinilor creștinismului.

Fresca care ilustrează „Judecata de Apoi” de pe peretele de est al Capelei Sixtine a fost restaurată, iar frunzele de smochin au fost îndepărtate.