- Mai multe obiecte de valoare ale fizicianului Stephen Hawking, printre care și o copie a tezei sale de doctorat și scaunul său cu rotile, vor putea fi văzute în cadrul unei expoziții deschise la Muzeul de Știință din Londra.
- Hawking şi-a petrecut o mare parte a carierei căutând o modalitate de a reconcilia teoria relativităţii a lui Albert Einstein cu fizica cuantică şi de a produce o „teorie a tuturor”.
- Hawking suferea încă de la vârsta de 21 de ani de o boală degenerativă similară cu scleroza laterală amiotrofică, care l-a lăsat în imposibilitatea de a se mişca sau de a vorbi.
O copie a tezei de doctorat a renumitului fizician teoretic britanic Stephen Hawking, scaunul său cu rotile şi ochelarii special adaptaţi vor putea fi văzute pentru prima dată de publicul larg, în cadrul unei expoziții. Aceasta va aduce în faţa vizitatorilor inclusiv unul dintre cele mai preţuite bunuri ale fizicianului din birou – o tablă plină cu doodle-uri şi glume „academice”.
Expoziţia gratuită „Stephen Hawking at Work” a fost deschisă joi la Muzeul de Ştiinţă din capitala Marii Britanii, prezentând articole notabile din locul unde Hawking a lucrat la cercetările sale.
Fizicianul, care a trăit cu o boală debilitantă a neuronului motor timp de zeci de ani, a contribuit la introducerea ştiinţei avansate în cultura populară şi s-a întâlnit cu lideri mondiali, devenind un nume cunoscut la nivel internaţional înainte de a muri în 2018, la vârsta de 76 de ani.
Tabla din expoziţie ilustrează simţul umorului al lui Hawking şi a fost folosită în timpul unei conferinţe din 1980, cercetătorul având-o înrămată şi atârnată în biroul lui.
Deoarece chiar şi vibraţiile mici ar putea face ca tabla să îşi piardă din conţinut, Juan-Andres Leon, curatorul Biroului lui Stephen Hawking, a declarat că „muzeul a aplicat un material pe bază de amidon pentru a stabiliza praful de cretă şi l-a închis într-un cadru”.
Muzeul de Ştiinţă a spus că articolele „oferă perspective asupra unui om de ştiinţă care a contestat percepţiile despre fizica teoretică printr-o abordare jucăuşă, imaginativă şi socială a muncii”, notează Manchester Finest.
Profesorul de la Universitatea Cambridge a cercetat cele mai mari mistere ale cosmosului şi a devenit un simbol al puterii minţii umane celebrat la nivel mondial.
Stephen Hawking şi-a petrecut o mare parte a carierei căutând o modalitate de a reconcilia teoria relativităţii a lui Albert Einstein cu fizica cuantică şi de a produce o „teorie a tuturor”. Realizările sale ştiinţifice au inclus descoperiri în înţelegerea condiţiilor extreme ale găurilor negre, obiecte atât de dense încât nici măcar lumina nu poate scăpa de gravitaţia lor.
Ministrul britanic al Culturii, Nadine Dorries, a salutat expoziţia şi a numit-o „o nouă etapă incitantă… în onoarea unuia dintre cei mai mari oameni de ştiinţă britanici care au trăit vreodată”. Ea a adăugat că speră ca articolele să inspire „o nouă generaţie de gânditori şi oameni de ştiinţă”.
Expoziţia conţine, de asemenea, una dintre cele cinci copii cunoscute ale tezei de doctorat a lui Stephen Hawking, care a examinat posibile soluţii la ecuaţiile relativităţii generale ale lui Einstein pentru a demonstra că universul trebuie să-şi fi avut originea într-o singularitate sau un singur punct de densitate infinită.
După Londra, expoziţia va merge în turneu în alte oraşe din Regatul Unit, inclusiv Manchester, Bradford şi York. Publicul de pe întreg globul va putea explora articolele din viaţa profesională a lui Hawking într-o colecţie online ce va fi publicată la finalul acestui an.
Hawking suferea încă de la vârsta de 21 de ani de o boală degenerativă similară cu scleroza laterală amiotrofică sau boala lui Lou Gehrig, care l-a lăsat în imposibilitatea de a se mişca sau de a vorbi.