- Pe la sfârșitul secolului 19, după moneda care era prinsă de șnur îți puteai da seama de starea materială a celui care o oferea
- Astăzi, mărțișorul e un chilipir, mai mult cu valoare simbolică
- Frumosul mărțișor nu a fost întotdeauna atât de apreciat. Ba chiar a fost și interzis
Tu ce mărțișor ai primit anul acesta? A fost un trifoi clasic? O brățară modernă? O broșă?
Până ca mărțișorul să prindă atât de multe forme, era doar… mărți-coin. Cum a început tradiția mărțișorului? Povestea o spune istoricul Răzvan Theodorescu.
„Originile sunt limpezi. Sunt origini antice, sunt origini romane. Era un dar care se făcea și acest dar era combinat dintr-o amuletă, astăzi devenit obiect obișnuit dar illo tempore era o amuletă, o amuletă monedă de argint, găurită, care era însoțită de un șnur din lână de două culori. Roșu și alb”, a spus Răzvan Theodorescu.
Pe la sfârșitul secolului 19, după moneda care era prinsă de șnur îți puteai da seama de starea materială a celui care o oferea.
Astăzi, mărțișorul e un chilipir, mai mult cu valoare simbolică. Dar știi unde mai poți găsi mărțișoare ca altădată? Dă o fugă la Moara de Hârtie, un mic atelier-muzeu din Giurgiu.
„Am reușit să luăm de la colecționari aceste monede, câteva de acest fel, le-am făcut nou un șnur din bumbac și atunci am creat aceste mărțișoare-monedă. Avem în colecția noastră și mărțișoare din anii 1913-1930 mărțișoare care erau folosite pentru a strânge fonduri pentru o cauză”, a spus Ion Georgescu, fondator Moara de Hârtie.
Dar să știi că frumosul mărțișor nu a fost întotdeauna atât de apreciat. Ba chiar a fost și interzis. Istoricul Marius Oprea îți spune de ce.
„În februarie 1938 Ministrul de Interne Armand Călinescu a dat o circulară prin care mărțișorul era interzis. Asta în circumstanțele instaurării dictaturii regale, Regele Carol temându-se că mărțișorul ar putea fi folosit ca armă propagandistică.
Mărțișorul a fost înlocuit în vremea dictaturii karliste cu o mică monedă cu efigii a lui Carol I, care putea fi oferită doamnelor”, a spus istoricul Marius Oprea.
Mărțișorul a avut tot felul de transformări și în vremea comunismului.
„Ceea ce a făcut însă comunismul a fost să profite cât putea de mult de pe urma mărțișorului. Începând cu comerțul stradal care era puternic taxat. Existau cooperative de producție ale mărțișoarelor, era cooperativa munca manuală, era pe de altă parte și munca populară. Acestea confecționau așa-zisele mărțișoare de stat. Erau niște urâțenii. Nu prea le cumpăra nimeni, deși erau foarte ieftine.
Erau de pildă mărțișoare cu un trifoi și o dacie care erau oferite, vezi Doamne, în speranța că vei avea noroc să câștigi o dacie la loz în plic”, a mai spus Marius Oprea.