De ce retailerii de modă percep taxe de retur. Garderoul, trendul în care returnezi hainele după ce le porți

Unul dintre cei mai mari „câștigători” ai pandemiei a fost comerțul electronic. În SUA, datele Biroului de Recensământ arată că 571,2 miliarde de dolari au fost vândute online în 2019. În anul următor, această cifră a atins 815,4 miliarde de dolari: o creștere de 43%, scrie BBC.

Dar volumul mare de mărfuri vândute și expediate a venit cu un preț pentru comercianți. Aproximativ 17% dintre achizițiile online au fost returnate în 2022, potrivit datelor Federației Naționale de Retail, în scădere față de 21% în anul precedent. Rezolvarea? Taxe de retur.

La sfârșitul lunii septembrie, H&M a început să perceapă clienților 2 lire sterline, adică 10 lei, pentru a returna achizițiile online. Compania se alătură multor alte mărci de modă care cer clienților să plătească: în mai, Zara a introdus o taxă de retur de 1,95 GBP pentru articolele trimise înapoi prin poștă.

În mod similar, în SUA, comerciantul de îmbrăcăminte American Eagle percepe 7 dolari pentru returnarea achizițiilor, iar TJ Maxx, 10,99 USD.

Chiar și brandul  SHEIN a adăugat taxe de returnare, deși gigantul chinezesc oferă în continuare returnări gratuite pentru primele achiziții.

Garderoul, trendul în care returnezi hainele după ce le porți

Popularitatea tot mai mare a cumpărării mai multor mărimi cu intenția de a returna tot ceea ce nu se potrivește și a „garderoului”, cumpărarea de haine, purtarea lor la un eveniment, apoi returnarea lor pentru o rambursare complete, îi fac pe comercianți să piardă profit.

Potrivirea mărimilor nu este o știință exactă. „Nu cumperi un pix”, spune expertul independent în retail Bruce Winder, din Toronto, „deci trebuie să-l încerci și trebuie să atingi și să simți îmbrăcămintea și să vezi dacă ți se pare bine”.

Citește și:

Exit mobile version