Cum se încălzește Pământul, cine nu crede în asta și ce face UE cu planul 2030

• Valuri de căldură simultane la polul Nord și la polul Sud au dus la temperaturi cu 30-40 de grade Celsius peste cele normale.
• Un număr tot mai mare de țări europene reduc taxele pe carburanți pentru a diminua prețurile în creștere ale benzinei la pompă.
• Ecologiștii spun că este o măsură contrară angajamentelor de reducere a încălzirii globale.
• Partidul AUR persiflează tema încălzirii globale și o numește o tehnică prin care „o vor folosi pentru pune poporul în genunchi”.

La sfârșitul săptămânii trecute, valuri de căldură simultane la polul Nord și la polul Sud au dus la temperaturi cu 30-40 de grade Celsius peste cele normale pentru această perioadă a anului.

Creșterea rapidă a temperaturilor la poli este un avertisment de perturbare a sistemelor climatice ale Pământului. Anul trecut, în primul capitol al unei revizuiri cuprinzătoare a științei climei, Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei a avertizat asupra semnalelor de încălzire fără precedent care se produc deja, ceea ce ar putea duce la unele schimbări – cum ar fi topirea polilor – care ar putea deveni rapid ireversibile.

Un număr tot mai mare de țări europene reduc taxele pe carburanți pentru a diminua prețurile în creștere ale benzinei la pompă. Această măsură le oferă un răgaz automobiliștilor, dar ecologiștii spun că este contrară angajamentelor de reducere a încălzirii globale.

Măsurile UE

Cursa pentru înlocuirea importurilor rusești, care reprezintă 40% din aprovizionarea cu gaze a UE, a făcut ca liderii europeni să se concentreze asupra soluțiilor climatice care favorizează gazele de înlocuire, cum ar fi hidrogenul și biogazul pentru încălzire.

Propunerile recente ale Uniunii Europene de a pune capăt importurilor de gaze rusești înainte de 2030, ca urmare a invaziei din Ucraina, sunt afectate de sprijinul acordat de blocul comunitar pentru tehnologii inutile și costisitoare.

Creșterea costurilor internaționale ale petrolului, exacerbată de războiul din Ucraina, a făcut ca benzina să depășească pentru prima dată 2 euro (2,21 dolari) pe litru în cea mai mare parte a Europei, ceea ce reprezintă o povară uriașă pentru proprietarii de mașini și pentru industrie, informează Reuters.

Costurile carburanților au declanșat mișcarea de protest „vestele galbene” din Franța în 2018. Ele reprezintă întotdeauna o problemă politică sensibilă, iar guvernele, dornice să înlăture furia automobiliștilor, iau acum măsuri.

Planul privind obiectivele climatice pentru 2030

Planul privind obiectivele climatice de dinainte de război pentru 2030 a subliniat modul în care UE ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 prin reducerea cu 70% a utilizării cărbunelui și prin reducerea utilizării petrolului și a gazelor naturale cu 30% și, respectiv, 25%. Creșterea producției de energie din surse eoliene, solare și din alte surse ar asigura că sursele regenerabile vor acoperi 40% din consumul total de energie până la sfârșitul deceniului.

În total, UE trebuie să înlocuiască 155 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pentru a pune capăt dependenței de furnizorii ruși.

Din cifrele Comisiei Europene reiese clar că dependența de gazul rusesc poate fi încheiată la fel de repede fără a fi nevoie să ne bazăm fie pe culturi energetice nesustenabile, fie pe producția de hidrogen pe scară largă pentru a asigura încălzirea spațiilor.

Cine nu vrea să creadă în încălzirea globală

Obișnuiți deja să auzim de la acest partid politic un mesaj antiantioccidental, Partidul AUR are, desigur, o părere despre încălzirea globală. Într-o postare pe pagina de Facebook a partidului, aceștia persiflează tema încălzirii globale și o numește o tehnică prin care „o vor folosi pentru a pune poporul în genunchi”.