- Citirea limbajului trupului poate fi o abilitate utilă pentru a înțelege starea sau gândurile cuiva.
- Există o mulțime de cărți despre limbajul trupului care pretind că îți pot aduce succes în diverse situații.
- Pentru a decoda expresiile faciale cu mai multă acuratețe, trebuie să vă concentrați asupra a ceea ce se întâmplă atunci când zâmbetul fals dispare.
Mulți dintre noi am auzit că încrucișarea brațelor peste piept poate indica faptul că suntem defensivi sau că ne protejăm, iar aranjarea părului în timp ce vorbim poate indica nervozitate. Însă, există cu adevărat o bază în aceste stereotipuri legate de limbajul corpului?
Citirea limbajului trupului poate fi o abilitate utilă pentru a înțelege starea sau gândurile cuiva, dar este important să reținem că aceasta nu este o știință exactă și există variații culturale sau individuale în expresia limbajului corporal. De exemplu, în cultura japoneză, contactul vizual poate fi considerat un act de agresivitate sau impolitețe.
Unele ghiduri de limbaj corporal nu sunt foarte precise, de exemplu, autorul Ray Birdwhistell într-o carte din 1970 susținea că oamenii au 20.000 de expresii faciale diferite, dar în cartea Definitive Book of Body Language publicată în 2004 de Allan și Barbara Pease, acest număr a crescut la 250.000.
Cărți ce promit că vei putea să citești „semnalele” corpului
Cu toate acestea, cercetările mai recente sugerează că numărul real de expresii faciale este mai aproape de 21. Există o mulțime de cărți despre limbajul trupului care pretind că îți pot aduce succes în diverse situații, cum ar fi într-o sală de ședințe, în dormitor, în baruri sau restaurante. Aceste cărți îți promit că vei putea să citești „semnalele” prietenilor, vecinilor sau partenerilor tăi și să reacționezi în mod adecvat, scrie Sciencealert.
Cu toate acestea, aceste cărți au în primul rând două obiective principale – să te învețe cum să citești limbajul corpului „expert” și să te învețe cum să îți falsifici propriul limbaj corporal pentru a obține un efect maxim.
Limbajul corporal este dinamic și implică mișcare
De exemplu, în cartea „The Definitive Book of Body Language” (Cartea definitivă a limbajului corporal), se spune că poziția cu picioarele deschise și ușor împinse în față, cu mâna pe centură, este folosită de „bărbații macho și de tipii duri” pentru a arăta că sunt virili și că pot domina. Autorii acestei cărți susțin că această poziție este un semnal sexual puternic și că funcționează.
Mulți oameni încearcă să imite această poziție sau alte gesturi din aceste cărți populare pentru a-și crește șansele de succes. Autorii afirmă că gestul de intimidare cu palma deschisă este folosit în mare parte de bărbați și are o semnificație secretă care poate fi considerată comică. Această semnificație a fost larg răspândită în cărțile de succes și poate fi considerată ridicolă.
Cu toate acestea, cărțile despre limbajul corporal prezintă în mod static limbajul corporal al unor comunicatori eficienți, ceea ce reprezintă o problemă fundamentală, deoarece limbajul corporal este dinamic și implică mișcare. Nu poți sta într-o poziție statică toată ziua și să comunici eficient.
Cu toate acestea, importanța limbajului corporal nu poate fi negată. Semnificația sa este imensă, dar nu poate fi considerată de 12 ori mai puternică decât comunicarea verbală.
Cum poți deosebi un zâmbet fals de un zâmbet autentic?
Un zâmbet autentic implică mușchii din jurul ochilor și se estompează încet de pe față. Un zâmbet fals de mascare părăsește brusc fața, așa cum a demonstrat psihologul american Paul Ekman în experimentele sale de pionierat care au făcut legătura între emoții și expresiile faciale.
Așadar, pentru a decoda expresiile faciale cu mai multă acuratețe, trebuie să vă concentrați asupra a ceea ce se întâmplă atunci când zâmbetul fals dispare. Este foarte scurt, dar poate fi foarte revelator.
O altă problemă legată de natura statică a acestor cărți despre limbajul corpului este faptul că vorbirea și limbajul corpului sunt intim legate, așa cum a susținut psihologul american și expert în psiholingvistică (psihologia limbajului), David McNeill în cartea sa din 2000, Language and Gesture.
Atunci când oamenii vorbesc, ei fac adesea mișcări spontane și inconștiente ale mâinilor care ilustrează conținutul a ceea ce spun. Nu există un dicționar pentru aceste mișcări, dar ele sunt generate odată cu vorbirea însăși. Mai multe cercetări au arătat că semnificațiile sunt exprimate în aceste mișcări – iar atunci când oamenii nu pot vedea aceste gesturi, pierd informații importante.
Uneori, mișcarea gestuală și discursul nu se potrivesc. Un vorbitor ar putea spune „eu și partenerul meu suntem foarte apropiați”, dar mâinile sale indică o distanță semnificativă, mai degrabă decât o apropiere. O altă persoană spune „am ambiții foarte mari”, dar mâna sa nu se ridică atât de mult, ceea ce v-ați aștepta dacă o persoană ar simți cu adevărat acest lucru.
Gestul inconștient este adesea indicatorul cel mai fiabil al gândului subiacent. Este mult mai ușor să minți eficient în vorbire decât în gestul care o însoțește, deoarece aceste mișcări au timpi complicați legați de vorbirea însăși. Mișcarea mâinii începe chiar înainte de discurs și apoi partea semnificativă a gestului coincide exact cu cuvântul relevant.
Este greu să se potrivească aceste sincronizări atunci când se minte. Din nou, totul ține de mișcare și de sincronizare – și de legătura strânsă și inconștientă dintre vorbire și limbajul corpului.
Citește și: