Cum se văd românii la Berlinala 76

Cum se văd românii la Berlinala 76

Cum se văd românii la Berlinala 76

Berlinala, unul dintre cele mai influente festivaluri de film din lume, își deschide porțile pentru cea de-a 76-a ediție între 12 și 22 februarie, transformând capitala germană într-un epicentru al cinematografiei globale. Printre vocile puternice care vor răsuna la această ediție, producțiile românești se disting printr-o prezență robustă și diversificată, ocupând spații în cinci secțiuni de referință.

De la scurtmetraje experimentale la lungmetraje dedicate publicului tânăr și documentare istorice, filmul românesc își reconfirmă statutul de forță creativă distinctă pe scena internațională. Această recunoaștere este amplificată de acordarea prestigiosului EFM Distributor Award 2026 fondatorilor Bad Unicorn, Ștefan Bradea și Monica Felea, un semnal clar că nu doar creația, ci și infrastructura de susținere a filmului românesc își câștigă un loc binemeritat în atenția lumii.

Arta de a traversa granițe

Filmele românești își fac simțită prezența în secțiuni diverse, de la „Berlinale Shorts” cu „Shot Reverse Shot/ Plan Contraplan” de Radu Jude și Adrian Cioflâncă – un documentar ce juxtapune fotografii din România comunistă cu imagini clandestine ale Securității – și „Someday, a Child” de Marie-Rose Osta (coproducție România-Franța-Liban), până la „Forum” cu „De capul nostru” al lui Tudor Cristian Jurgiu, care explorează izolarea emoțională.

Aceste selecții demonstrează o continuitate a abordărilor curajoase și profunde. Însă, un moment de o importanță deosebită vine din secțiunea „Generation Kplus”, unde „Atlasul universului” de Paul Negoescu, o coproducție România-Bulgaria, are premiera mondială.

Paul Negoescu însuși subliniază impactul acestei selecții: „Mă bucură selecția în secțiunea Generation a festivalului de la Berlin pentru că e cam maximul pe care-l puteam obține cu un film despre copii. Filmele de genul ăsta nu prea ajung în competițiile marilor festivaluri, iar alte festivaluri mari care să aibă secțiuni de filme și pentru copii nu prea mai sunt. O astfel de selecție este deosebit de importantă pentru că deschide ușa filmului către o piață internațională”. Această declarație evidențiază nu doar succesul personal, ci și deschiderea unor noi orizonturi pentru un gen de film subreprezentat în marile festivaluri.

Din culise, spre lumina reflectoarelor

Recunoașterea nu se limitează însă doar la operele artistice în sine, ci se extinde și la eforturile esențiale din spatele scenei. Acordarea EFM Distributor Award 2026 lui Ștefan Bradea și Monicăi Felea, fondatorii Bad Unicorn, subliniază rolul crucial al distribuitorilor independenți în promovarea filmului de artă. Acest premiu de 7.500 de euro nu reprezintă doar o recompensă financiară, ci o validare a viziunii lor de a aduce pe ecranele românești și internaționale voci noi și povești neconvenționale.

Într-o industrie dominată adesea de producții comerciale, inițiativele Bad Unicorn au demonstrat că există un public avizat și pentru cinematografia independentă, care, prin curaj și perseverență, poate contesta status quo-ul și poate oferi alternative culturale valoroase. Premiul este o confirmare că efortul de a construi punți între creator și public este la fel de vital ca și actul creației în sine.

Berlinala: Un dialog perpetuu și o moștenire consolidată

Prezența românească la Berlinale nu este un eveniment izolat, ci o tradiție solidă, o moștenire ce a adus numeroase Ursuri de Aur și de Argint în palmaresul cinematografiei naționale, începând cu 2008. De la succesele lui Bogdan Mustață, Florin Șerban, Călin Peter Netzer, Radu Jude și Adina Pintilie, până la premiile recente pentru Cristi Puiu și Vlad Petri, fiecare ediție a adăugat noi capitole.

Anul acesta, inițiativa Playlab #2 – „Love, Fear, and Other Rituals. Romanian Film & Art Lounge Berlinale 2026” a ICR Berlin completează această prezență, transformând Galeria ICR Berlin într-un hub cultural. Prin scurtmetraje studențești și proiecte de artă vizuală contemporană, Playlab deschide un dialog interdisciplinar, invitând noi generații de creatori să exploreze teme universale. Astfel, Berlinala nu este doar o vitrină, ci un pol de atracție pentru filmul românesc, o platformă unde istoria se întâlnește cu inovația, unde vocile consacrate se completează cu cele emergente

Exit mobile version