- Potrivit unui sondaj Ifop ideea că alegerile prezidențiale din 2022 ar fi sau ar putea fi fraudate câștigă teren.
- În total, nu mai puțin de 14% dintre francezi cred în această afirmație, conform Le Figaro.
- Procentul crește la 25% în cazul persoanelor care cred în teorii ale conspirației.
Potrivit unui sondaj Ifop, realizat pentru Fundația Reboot, dedicată dezvoltării raționamentului critic, ideea că alegerile prezidențiale din 2022 ar fi sau ar putea fi fraudate câștigă teren. În total, nu mai puțin de 14% dintre francezi cred în această afirmație, conform Le Figaro.
Această cifră crește la 24% atunci când vine vorba de persoanele care folosesc internetul ca principală sursă de informare. De asemenea, procentul crește la 25% în cazul persoanelor care cred în teorii ale conspirației.
Plecând de la afinitatea politică, alegătorii lui Marine Le Pen (30%), Éric Zemmour (29%) și Jean-Luc Mélenchon sunt cei mai convinși, spre deosebire de cei ai lui Emmanuel Macron sau Valérie Pécresse (7%).
Sursele de informare ale francezilor
Acest sondaj stabilește, de asemenea, că internetul a căpătat un rol predominant în modul în care sunt consumate informațiile politice. Din 2009 – data ultimului studiu pe această temă – francezii, atunci când caută știri politice, obțin de trei ori mai multe informații pe internet decât înainte. Astfel, 31% dintre aceștia numesc internetul ca fiind mediul cel mai des utilizat. Televiziunea își păstrează avantajul (42%), dar a pierdut 7 puncte în ultimii ani. Urmează radioul (14%), presa scrisă națională (5%) și presa scrisă regională (4%). Nu este surprinzător faptul că există un decalaj între generațiile cu vârste sub 34 de ani, care utilizează masiv internetul, și cele de peste 65 de ani, care preferă încă televizorul.
30% dintre francezi comentează o știre înainte să o citească
Studiul relevă, de asemenea, modul în care sunt utilizate instrumentele digitale. Pentru 42% dintre francezi, este obișnuit să distribuie articole legate de știri politice fără a verifica cu adevărat fiabilitatea acestora. Iar 30% reacționează sau comentează o publicație fără să fi citit cu adevărat conținutul acesteia. În ambele cazuri, aceste obiceiuri sunt, din nou, mai răspândite în rândul alegătorilor de stânga și de dreapta „radicală”.