- De-a lungul istoriei au existat discursuri care au reprezentat momente de cotitură pentru umanitate.
- În anul 63 î.H, Cicero deconspira cu un discurs captivant în Senatul Romei lovitura de stat a lui Lucius Sergius Catiline.
- În 1863 la Gettysburg, Abraham Lincoln a cimentat, prin oratoria sa, principille libertății pe care au fost întemeiate Statele Unite ale Americii.
- O sută de ani mai târziu, pastorul Martin Luther King a rostit discursul „I have a dream”, cheia luptei pentru drepturile persoanelor de culoare.
Cuvintele potrivite la momentul potrivit pot schimba cursul istoriei.
Limbajul a fost dintotdeauna un instrument puternic pentru a convinge, a supune, a elibera sau, pe scurt, pentru a-i pune în favoarea sau împotriva unei cauze pe cei care asistă la un discurs bun la momentul potrivit. De aceea, de-a lungul istoriei au existat discursuri care au reprezentat un moment de cotitură pentru evenimente cheie.
Cicero împotriva lui Lucius Sergius Catiline
Considerat unul dintre cei mai mari oratori ai istoriei, Marcus Tullius Cicero a devenit senator al Romei. În viața sa tensionată de politician și avocat a ținut numeroase prelegeri. Unul dintre cele mai decisive discursuri ale sale a fost rostit în anul 63 î.Hr. în timpul unei sesiuni a Senatului roman. A fost discursul în care a dezvăluit conspirația pentru organizarea unei lovituri de stat condusă de Lucius Sergius Catiline.
„Cât timp vei abuza de răbdarea noastră, Catiline? Când vom scăpa de atacurile tale sedițioase? La ce extreme te va duce îndrăzneala ta nestăpânită? Nu vei fi descurajat de paza de noapte de pe Palatin, de vigilența din oraș, de alarmarea poporului, de acordul tuturor oamenilor cinstiți, de acest loc cel mai protejat în care se întrunește Senatul, de privirile și fețele tuturor senatorilor? Nu înțelegi că planurile tale au fost descoperite? Nu vezi că uneltirea ta a eșuat pentru că este cunoscută de toți? Îți închipui că vreunul dintre noi nu știe ce ai făcut aseară și alaltăieri, unde ai fost, pe cine ai chemat și ce ai hotărât? O, ce vremuri! Ce obiceiuri! Senatul știe asta, consulul o vede, și totuși Catilina trăiește! Ce să zic că trăiește? El vine chiar și în senat și ia parte la hotărârile acestuia, în timp ce cu ochii îi notează pe cei pe care îi condamnă la moarte.”
Abraham Lincoln despre democrație și sfârșitul sclaviei
La 19 noiembrie 1863, Abraham Lincoln a ținut unul dintre cele mai faimoase discursuri din istorie. La Gettysburg, la doar patru luni și jumătate după o bătălie decisivă în Războiul Civil American. Lincoln nu trebuia să fie în centrul atenției. Discursul de deschidere a fost rostit de Edward Everett, dar forța, sentimentul și concizia celor mai puțin de 300 de cuvinte ale lui Lincoln sunt ținute minte până în ziua de azi:
„În urmă cu optzeci și șapte de ani, părinții noștri au adus pe acest continent o nouă națiune concepută în libertate și consacrată principiului că toți oamenii sunt creați egali.
Acum suntem implicați într-un mare război civil care testează dacă această națiune, sau orice națiune atât de bine concepută și consacrată, poate rezista în timp. Ne-am adunat pe un câmp de luptă important al acestui război. Am venit să rezervăm o porțiune din acel câmp ca loc de veci pentru cei care și-au dat viața aici pentru ca această națiune să trăiască. Este foarte oportun și adecvat să facem acest lucru.
Dar, într-un sens mai larg, nu putem dedica, nu putem consacra, nu putem sfinți acest pământ. Bravii oameni vii și morți care au luptat aici au consacrat-o deja cu mult peste ceea ce facultățile noastre slabe pot adăuga sau scădea. Lumea nu va observa sau nu-și va aminti prea mult timp ceea ce se spune aici, dar nu va putea uita niciodată ceea ce au făcut pe acest loc. Mai degrabă noi, cei vii, suntem cei care trebuie să ne dedicăm sarcinii neterminate pe care cei care au luptat aici au dus-o atât de mult timp și atât de nobil. Mai degrabă noi, cei vii, trebuie să ne dedicăm aici marii sarcini care încă ne stă în față: ca de la acești morți pe care îi onorăm, să putem atrage o mai mare fervoare pentru cauza pentru care au dat cea mai mare dovadă de devotament. Fie ca noi să fim ferm hotărâți că acești morți nu și-au dat viața în zadar. Ca această națiune, cu voia lui Dumnezeu, să aibă o nouă naștere a libertății. Iar acest guvern al poporului, de către popor și pentru popor, nu va dispărea de pe fața pământului.”
Martin Luther King și drepturile civile
La o sută de ani după Lincoln, unul dintre cei mai faimoși oratori ai istoriei a ținut unul dintre acele discursuri care au făcut istorie. La 28 august 1963, tocmai pe treptele Memorialului Lincoln, în ziua Marșului asupra Washingtonului, pastorul Martin Luther King a rostit discursul „I have a dream”, cheia luptei pentru drepturile persoanelor de culoare. Propoziția principală, care a dat numele întregului discurs, suna astfel:
„Am un vis: ca într-o zi această națiune să se ridice în picioare și să realizeze adevăratul sens al crezului său: considerăm că aceste adevăruri sunt evidente de la sine: că toți oamenii sunt creați egali.”