Tech Talk. 1 mai și tehnologia

Inteligența artificială a zguduit piața muncii, dar nu cum se temea lumea – nu cu șomaj în masă, ci cu o transformare rapidă a joburilor. Până în aprilie 2026, analizele FMI, OECD și WEF arată că circa 40% din joburile globale sunt expuse la riscuri, mai ales în economiile avansate, unde ajunge la 60%, însă efectul e mai mult de augmentare decât de înlocuire totală.

FMI avertizează că inteligența artificială generativă lovește puternic în joburile entry-level, ștergând roluri de bază din tech sau suport clienți. Un studiu Stanford zice că 13% dintre tinerii de 22-25 și-au pierdut locurile de muncă entry. Kristalina Georgieva a numit asta un „tsunami” la Davos, cu 60% dintre joburi afectate în Vest, dar și potențial de creștere a productivității dacă sunt aplicate politici bune. În economiile emergente, cum e  România, expunerea e mai mică, cam 40%, dar decalajul digital ne poate lăsa în urmă.

WEF, în raportul Future of Jobs 2025, bazat pe peste 1.000 de companii mari, prevede că până în 2030, AI și tech vor crea milioane de joburi noi dar vor distruge altele. OECD Employment Outlook 2025 adaugă că 27% dintre joburilor din țările membre au risc ridicat de automatizare, dar populația îmbătrânită agravează presiunea pe productivitate.

În birouri, AI face rapoarte, scrie cod sau trimite emailuri în secunde, lăsând oamenii să ia decizii creative sau să se ocupe de relații umane. McKinsey zice că 76% dintre angajați folosesc AI acum, față de 30% în 2023.

Până acum, nu avem prăbușire a jocurilor, ci reorganizare – apar joburi noi în etică AI sau mentenanță predictivă, dar vin și cu cerințe noi: gândire critică, alfabetizare digitală. România? Cu infrastructură bună, putem câștiga dacă investim în reskilling, altfel riscăm să fim spectatorii tranziției.