Războiul din Ucraina produce temeri legate de o penurie de grâu. De ce România nu este „grânarul Europei”

• Războiul din Ucraina frânează impulsul redresării globale.
• Potrivit estimărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică se preconizează că răboiul va crește inflația cu 2,5 puncte procentuale.
• Pe piața grâului, Rusia și Ucraina reprezintă 14% din producția mondială de grâu, ocupând locul patru, respectiv cinci.

Războiul din Ucraina frânează impulsul redresării globale. Potrivit estimărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), publicate joi, 17 martie, se preconizează că răboiul va crește inflația cu 2,5 puncte procentuale, informează Le Monde.

„Criza se manifestă deja prin creșterea prețurilor la energie, alimente și la unele metale”, a declarat Laurence Boone, economistul șef al OCDE. Organizația cu sediul la Paris, care în decembrie anul trecut estima o creștere mondială de 4,5% în 2022, a anulat publicarea previziunilor sale, programată pentru începutul lunii martie, din cauza gradului ridicat de incertitudine în jurul economiei.

Pe piața grâului, Rusia și Ucraina reprezintă 14% din producția mondială de grâu, ocupând locul patru, respectiv cinci. Deși producția nu este cea mai mare, atât Ucraina, cât și Rusia sunt mari exportatori de grâu.

Temerile legate de o penurie de grâu, din care o treime este exportată la nivel mondial din Ucraina și Rusia, au dus la creșterea prețurilor. Acestea au crescut cu 70% la câteva zile după ofensiva militară rusă, după ce se dublaseră deja în ultimii doi ani. OCDE se așteaptă ca exporturile mondiale de grâu să scadă cu 7%-12% până în 2022, iar cele de alte cereale cu 5%-7%. Aceste tensiuni de pe piață determină creșterea indicelui prețurilor la alimente, indicatorul de referință stabilit de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, la niveluri record.

Ucraina, regina grânelor

Exporturile de porumb și grâu reprezintă mai mult de 10% din exporturile mondiale. De-a lungul anilor, solul fertil a consolidat poziția Ucrainei ca al doilea mare exportator de cereale și a dat Ucrainei numele de „grânarul Europei”, notează The Guardian. Potrivit datelor Ministerului ucrainean al Economiei, Comerțului și Agriculturii, terenul agricol al Ucrainei ajunge la 42,56 milioane de hectare, reprezentând 70% din suprafața țării.

România nu a fost niciodată grânarul Europei

Un mit local care a fost puternic promovat în timpul regimului comunist și pe care unii au continuat să îl perpetueze chiar și după prăbușirea acestuia este acela că România a fost „grânarul Europei”. Unii încă mai menționează acest lucru atunci când vorbesc despre locurile fruntașe ale României în Europa în ceea ce privește producția de cereale.

În ceea ce privește producția globală, agricultura României este printre cele mai puțin eficiente din UE. În plus, România este un importator net de produse agricole și alimentare, notează Romania Insider.

Potențialul României de a deveni una dintre puterile agricole ale Europei a fost unul dintre visele neîmplinite ale ultimilor 30 de ani de democrație. Deși România are printre cele mai mari suprafețe folosite pentru agricultură din UE, randamentele generate de fermele românești sunt printre cele mai mici, arată statisticile. Deși agricultura locală a beneficiat de fonduri europene în ultimii 15 ani, aceasta se situează încă mult sub media UE, iar România este încă departe de a deveni o putere agricolă în Europa.